Valoarea totala actualizata a despagubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. si Gabriel Resources (Jersey) in dosarul arbitral international deschis impotriva Romaniei, legat de "proiectul minier aurifer de la Rosia Montana", se ridica la aproximativ 6,7 miliarde USD, potrivit unui raspuns transmis de Guvern, in baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor, la solicitarea Agerpres.Dosarul in acest caz a fost inregistrat pe rolul Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii (ICSID) cu nr.ARB/15/31, in iulie 2015, iar in septembrie 2023 tribunalul care a judecat speta a declarat procedura inchisa in conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1).
Conform datelor furnizate de Guvern, hotararea arbitrala motivata a ICSID nu a fost comunicata Ministerului Finantelor pana la data de 20 februarie si "nici nu se cunoaste momentul exact al comunicarii".
Totodata, Executivul a mentionat ca eventualele cai de atac la care ar putea face apel autoritatile romane in acest caz se regasesc in "Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie 1965, ratificata prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania nr.62/1975".
In document este prezentat si un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources si Romania, in speta privind asa-numitului "proiect minier aurifer de la Rosia Montana".
"Actiunea arbitrala internationala a fost initiata in anul 2015 impotriva Romaniei de catre doi investitori straini, respectiv Gabriel Resources Ltd. si Gabriel Resources (Jersey), si a fost intemeiata pe Acordurile cu privire la promovarea si garantarea reciproca a investitiilor incheiate de Romania cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numarul ARB/15/31. Pe aceasta cale, reclamantii au solicitat tribunalului arbitral international sa constate ca Romania a incalcat tratamentul just si echitabil si deplina protectie si securitate a investitiei Gabriel Resources Ltd. si Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele doua acorduri internationale de protectie a investitiilor. Valoarea totala actualizata a despagubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD", informeaza Guvernul.
Reprezentarea Romaniei in fata Curtii de Arbitraj Internationale a fost realizata de catre Ministerul Finantelor, in conformitate cu dispozitiile OUG nr.126/2005.
Reprezentarea juridica a Romaniei in acest dosar a fost asigurata de consortiul format din societatile de avocatura Lalive Avocats (Elvetia) si SCA Leaua, Damcali, Deaconu, Paunescu (Romania). Tribunalul arbitral a fost constituit din trei membri cu experienta internationala, respectiv un elvetian, un argentinian si un australiano-elvetian.
Executivul precizeaza ca, in cursul sustinerilor detaliate a actiunii arbitrale, reclamantii au afirmat ca "acest diferend a fost determinat de modul de implementare a asa-numitului 'Proiect minier aurifer de la Rosia Montana'".
Guvernul prezinta succint si sustinerile de fapt generale pe care reclamantii le-au invocat in acest dosar.
"Guvernul a inclus in mod necorespunzator si apoi a mentinut o zona a proiectului minier aurifer de la Rosia Montana pe o Lista a Monumentelor Istorice incepand cu anul 2010. Organismul competent roman (Comisia de specialitate constituita in cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor) nu a emis o recomandare cu privire la evaluarea impactului Proiectului minier aurifer de la Rosia Montana asupra mediului timp de aproximativ noua ani (2006-2015). Ulterior, s-a sustinut ca nici pana in prezent nu este emis un astfel de acord de mediu", se arata in document.
Conform Executivului, reclamantii au sustinut si ca, in anul 2013, "Parlamentul a initiat o lege care nu era necesara si, ulterior, a respins proiectul de lege care ar fi permis implementarea Proiectului minier aurifer de la Rosia Montana".
"In privinta listarii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO, s-a sustinut ca: nominalizarea si Listarea UNESCO a facut implementarea proiectului minier imposibila din punct de vedere legal, deoarece, din punct de vedere al legislatiei romane, planurile de urbanism trebuie sa prioritizeze protejarea mostenirii culturale in dauna drepturilor miniere si trebuie sa reflecte 'masurile de protectie speciale' care se aplica monumentelor istorice care fac obiectul Listarii UNESCO; nominalizarea si Listarea UNESCO este fundamentata pe mostenirea culturala a zonei (evaluata ca peisaj) si, prin urmare, peisajul trebuie sa fie subiectul unui plan de urbanism care sa contina masuri speciale de protectie a lui (o notiune care este incompatibila cu implementarea proiectului minier); planurile de urbanism in cauza trebuie sa prioritizeze protejarea mostenirii culturale in dauna drepturilor miniere si, prin urmare, este imposibil pentru acestia sa obtina autorizatia de construire pentru proiectul minier; intrucat subiectul mostenirii culturale este 'Peisajul minier Rosia Montana', in conformitate cu Conventia UNESCO, Romania si-a asumat obligatii care sunt incompatibile cu a permite ulterior implementarea proiectului minier; desi UNESCO a recomandat in anul 2018 ca Romania sa isi restranga nominalizarea la lucrarile miniere din perioada romana si site-urile arheologice aferente (observand ca proprietatea in sine nu constituie peisaj cultural), Romania nu a urmat aceasta recomandare- care ar fi putut fi compatibila cu Proiectul minier- si a mentinut nominalizarea cu titlul 'Peisajul minier Rosia Montana' tocmai pentru ca Listarea UNESCO a fost mereu dorita in scopul de a nu permite ulterior implementarea proiectului minier; faptul ca "Peisajul minier Rosia Montana" a fost simultan inscris si pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO in pericol "pana la indepartarea pericolelor asupra integritatii sale datorate unor posibile activitati extractive miniere" demonstreaza si mai mult ca a permite ulterior implementarea proiectului minier ar fi incompatibila cu Listarea UNESCO", se arata in raspuns.
Guvernul precizeaza ca in apararile sale scrise "Romania a respins acuzatiile reclamantilor privind incalcarea acordurilor internationale (...) si a prezentat tribunalului arbitral argumentatia sa privind culpa proprie a reclamantilor pentru faptul ca nu au reusit sa obtina avizele prevazute de legislatia nationala pentru construirea facilitatilor necesare exploatarii miniere din localitatea Rosia Montana si pentru exploatarea miniera propriu-zisa".
Romania a mai aratat ca reclamantii sunt "singurii responsabili" pentru starea in care se gasesc astazi, deoarece "nu au reusit sa obtina nici macar licenta sociala pentru exploatarea miniera".
"Sintagma 'licenta sociala' este in mod uzual utilizata in industria miniera pentru a exprima suportul pe care companiile, care doresc sa exploateze intr-o anumita zona, trebuie sa il obtina din partea comunitatilor locale si a altor persoane interesate. Faptul ca reclamantii nu au obtinut licenta sociala si ca acestia, prin intermediul societatii romane care detine licenta de exploatare, au esuat in obtinerea avizelor necesare pentru implementarea proiectului minier nu poate constitui o culpa a Romaniei", se spune in raspunsul transmis.
Totodata, in privinta listarii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru a apara deciziile deja luate de unele autoritati publice nationale, avocatii Romaniei au sustinut ca "inscrierea la UNESCO nu aduce atingere dreptului investitorilor sa solicite obtinerea permiselor necesare pentru realizarea proiectului minier". S-a invocat si ca "decizia de inscriere nu reprezinta o actiune a Romaniei, ci a UNESCO".
Guvernul mai precizeaza ca informatii detaliate despre sustinerile partilor in acest dosar arbitral se regasesc pe pagina de internet a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii.
