Cele mai multe economii europene, inclusiv cea romaneasca, au reusit sa evite recesiunea in 2022 si 2023, Romania ramanand in teritoriu pozitiv cu dinamica PIB si pentru ca beneficiaza de resurse europene substantiale, a declarat, pentru Agerpres, presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu.
"Dupa ce Pandemia a izbucnit in 2020, am sugerat ca inchiderea, fie si partiala, a economiilor si orientarea fortata de noi resurse in bugetele publice catre sanatate publica si asistenta pentru sectoare in suferinta acuta, aduce a "economie de razboi". In acelasi timp, tranzitia energetica a venit cu costuri considerabile. Iar aceste costuri au fost augmentate de invadarea Ucrainei de catre Rusia, eveniment ce a dereglat in plus lanturi de productie si aprovizionare - in contextul unei reasezari a fluxurilor investitionale si comerciale intr-o lume multipolara si tot mai complicata geopolitic, cu tensiuni si conflicte multiple. Dincolo de catastrofa in sine pe care o reprezinta un razboi cu sute de mii de morti si distrugeri materiale fara egal in Europa dupa al doilea Razboi Mondial, este proeminenta "criza costului vietii", fara precedent in ultimele decenii. Aceasta criza s-a vazut in nivelul mult crescut al inflatiei in ultimii ani, chiar daca in scadere semnificativa in 2023, in preturi la alimente si facturi la energie, turbulente pe pietele mondiale ale produselor de baza. Ca si alte tari, Romania a fost afectata sever si gasim aici o explicatie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente si plafonarea tarifelor la energie. Numeroase guverne au recurs la mijloace extraordinare de sprijin pentru cetatenii nevoiasi, ca in vremuri de razboi", a afirmat Daniel Daianu, intr-o analiza facuta la solicitarea AGERPRES, in contextul marcarii a doi ani de razboi in Ucraina.
Potrivit presedintelui CF, razboiul a dereglat puternic piata interna in UE, cum s-a vazut in ceea ce priveste preturile la energie si grane, iar de aici au rezultat proteste ale fermierilor si transportatorilor, inclusiv in Romania.
Daniel Daianu subliniaza ca razboaiele au un cost psihologic si de comportament, care ii afecteaza nu numai pe cei afectati in mod direct (din teatrul de razboi). Totodata, pietele pot fi dezorganizate, incertitudinile inmultite, creste aversiunea fata de risc. Toate acestea afecteaza functionarea economiilor si se materializeaza in costuri mai mari de productie, in investitii in regres. Si in economia romaneasca s-au simtit asemenea efecte, a subliniat el.
"Este de remarcat totusi ca cele mai multe economii europene, inclusiv cea romaneasca, au reusit sa evite recesiunea in 2022 si 2023, ceea ce atesta un grad de rezilienta poate surprinzator in unele cazuri. Germania insa, cu o industrie foarte extinsa si atat de puternic dependenta de gazul rusesc ieftin, a fost lovita mai puternic. Romania a ramas in teritoriu pozitiv cu dinamica PIB si pentru ca beneficiaza de resurse europene substantiale. Investitiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investitii se adauga cele din fonduri proprii (ce includ imprumuturi), care au depasit 2% din PIB in 2023. Razboiul din Ucraina a trezit europenii la o realitate foarte dura, care obliga la rearanjarea de prioritati. "Dividentul pacii" consemnat dupa prabusirea comunismului dispare pe zi ce trece. UE intelege mai mult ca oricand ca cea mai buna cale de aparare este descurajarea dusmanilor, iar o forta de disuasiune credibila reclama pregatire militara, armament modern, colaborare stransa cu partenerii strategici. Oficiali ai NATO spun ca statele membre trebuie sa creasca cheltuielile de aparare si aceasta chiar daca bugetele publice nationale au de acoperit nevoi ce decurg din schimbarea de clima, tranzitia energetica, schimbari tehnologice cu impact asupra societatii, framantari sociale", a explicat Daniel Daianu.
El a reamintit ca presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ca viitoarea Comisie va avea in componenta un comisar pentru aparare, ca se va pune accent pe dezvoltarea productiei militare in tarile UE. In nu putine state din UE cheltuielile de aparare s-au marit in 2023 si vor creste in continuare. Polonia vrea sa ajunga la un neverosimil 5% din PIB, tarile baltice merg catre 3%. In Romania aceste cheltuieli vor depasi 2,5% din PIB. NATO are dezideratul ca in fiecare stat membru sa se atinga cel putin 2% din PIB la cheltuieli publice de aparare, a afirmat Daianu.
"Exista teama ca SUA ar putea sa isi limiteze prezenta in arhitectura de securitate a Europei. Declaratii ale fostului presedinte Trump si candidat in alegerile din noiembrie alimenteaza ingrijorari, ca si impasul din Congres privind ajutorul pentru Ucraina. Una peste alta, insa, realocarea de resurse pentru aparare este absolut necesara in tarile UE, in conditiile in care razboiul din Ucraina a devenit de uzura, iar perspectiva este tulbure, avand in vedere, intre altele, esecul contraofensivei ucrainene in vara anului trecut. In plus, armament mai mult nu se poate produce peste noapte. Poti creste productia de alimente si haine imediat, dar uzine de armament nu pot fi inmultite rapid si nici linii de productie. S-a vazut acest fapt in dificultatile UE de a livra Ucrainei un milion de obuze promise. Bani pot exista, dar pentru munitie, armament in general, exista constrangeri materiale si de timp, ce nu pot fi surmontate usor. Este nevoie si de personal militar in numar corespunzator pe frontul de lupta. Romania are elemente pentru dezvoltarea productiei de aparare. Dar echipamentele moderne (armament) trebuie sa fie achizitionate de la partenerii strategici. Recenta sedinta a CSAT a examinat un plan de noi achizitii de armament, care insa va afecta bugetul public pe multi ani. Aici poate fi o explicatie pentru remarca ministrului de Finante ca ajustarea deficitului bugetar catre pragul de 3% din PIB ar putea depasi ca orizont anul 2027", a spus Daniel Daianu.
Presedintele CF a subliniat ca o forta de descurajare eficace poate preveni o confruntare militara propriu-zisa. Retorica cum ca un razboi este inevitabil si ca, de aceea, trebuie sa ne inarmam este o alegere de comunicare mai putin inspirata, in opinia sa. Dincolo de psihoza ce poate fi generata, multe persoane pot emigra de teama, cum s-a plecat probabil si din Ucraina. Pregatirea si inarmarea adecvate, coeziunea NATO, sunt mijloace de a preveni o confruntare militara deschisa prin descurajarea adversarului sa comita agresiuni, a adaugat el.
"Sporirea cheltuielilor militare poate invigora economia? Este posibil. Pe de alta parte, trebuie sa ai spatiu fiscal (Romania nu prea are), sa poti realoca resurse in bugetul public - sa restructurezi cheltuieli, sa cauti sa obtii venituri bugetare suplimentare. Nu trebuie subestimate insa compromisuri dureroase, deoarece s-ar renunta la unele cheltuieli necesare. Romania nici nu emite moneda de rezerva. Oficiali UE vorbesc despre posibilitatea emiterii de obligatiuni comune pentru finantarea cheltuielilor de aparare aditionale. Aceasta solutie este de avut in vedere de catre Consiliu, noua Comisie si noul Parlament European. Se discuta si despre scoaterea din masurarea deficitelor bugetare a cresterilor de cheltuieli de aparare (ce ar fi judecate drept investitii pentru aparare). Pentru Romania, aflata sub incidenta procedurii de deficit excesiv, o asemenea facilitate conteaza. In fapt insa, cheltuielile bugetului nu sunt diminuate de un artificiu contabil. Si Banca Europeana de Investitii ar intra intr-o schema de finantare a industriei de aparare in statele UE", a aratat Daniel Daianu.
Conform presedintelui CF, in acest context foarte complicat sunt de inteles dificultatile pe care Romania le are in consolidarea bugetara, ce ar trebui sa se realizeze in urmatorii ani. Ca in alte state din UE, inflatia IPC merge in jos si este probabil sa fie in jur de 5% la finele acestui an. Din pacate, spune el, deficitul bugetar structural este parca incremenit la circa 6% din PIB (in metodologie europeana). In 2023 nu s-au realizat progrese fata de 2022, iar anul acesta este electoral si presiunile sunt in crestere pe bugetul public.
"La Consiliul Fiscal estimam ca deficitul va fi peste 6% din PIB in 2024, desi programarea oficiala este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scadere a acestui deficit in anii urmatori fara venituri fiscale suplimentare. Aici avem o mare mare vulnerabilitate a economiei, care este atenuata partial de nivelul inca rezonabil al datoriei publice (circa 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul financiar multilateral (CFM) si PNRR; rezervele valutare de la BNR ilustreaza intrarea masiva de bani europeni, care ajuta balanta de plati. Este de observat ca in 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent (ajuns la putin sub 7% din PIB, fata de peste 9% in 2022), pe seama, in principal, a ameliorarii raportului de schimb. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenentei la UE, asa cum NATO este o centura de securitate pentru Romania. Banii europeni sustin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de baza, la sustinerea educatiei si sanatatii publice etc. Aceste resurse ajuta Romania sa nu sufere o deteriorare a riscului suveran. Trebuie sa avem dibacie si pricepere acasa ca sa ii folosim cat mai bine. Uniunea are in lucru de mai mult timp o strategie industriala care sa o ajute in competitia globala, in a tine pasul cu SUA si China in domenii de varf, inclusiv inteligenta artificiala. Acum, aceasta strategie trebuie sa aiba in vedere implicatiile razboiului din Ucraina si ale altor conflicte militare. Fiindca este vorba nu numai despre concurenta economica, cu parti bune si mai putin bune, ci si de pace, democratie! Aceasta este marea miza a anilor ce vin, chiar daca nu putem neglija eforturile de a combate efectele nefaste ale schimbarilor de clima, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale. Europa trece prin vremuri foarte grele", a mai adaugat Daniel Daianu.