CONCORDIA: Sunt propuneri in programul de guvernare, fara acoperire bugetara

Membrii Concordia considera programul de guvernare adoptat unul ambitios si apreciaza faptul ca acesta acopera o serie de propuneri importante pentru asigurarea dezvoltarii economice si sociale a Romaniei in urmatorii ani. Daca unele dintre acestea se regasesc si in PNRR - si speram sa fie implementate potrivit calendarului asumat, pentru a asigura finantarea - sunt altele care, desi necesare, nu au acoperire in raport cu structura financiar-bugetara actuala. Programul nu prevede masuri concrete pentru schimbarea acesteia intr-o maniera sustenabila, care sa nu includa impunerea de noi taxe fara analize detaliate, consultari extinse cu toate partile vizate si timp suficient pentru adaptare.

Este necesar ca, indiferent de costurile politice, conditionalitatile pentru a primi banii din PNRR sa fie adoptate. PNRR pare a fi pilonul programului de guvernare si poate fi intr-adevar o sansa imensa sa acceleram procesul de convergenta, cu tot ce tine de acesta: de la infrastructura, la digitalizare, educatie, economie verde, revizuirea legii pensiilor si a salariilor din mediul public, sustenabilitatea fiscala etc.

Unul dintre mecanismele formale care permite implementarea acestuia este constituirea Comitetului pentru Monitorizare, in cadrul caruia partenerii sociali trebui sa aiba un rol, pentru sustinerea reformelor, in acord cu indrumarile Comisiei Europene si Semestrului European.

 

Apreciem intentia de decarbonizare si digitalizare a transporturilor, inclusiv prin dezvoltarea de infrastructura de transport curat si corelarea resurselor dedicate tranzitiei verzi cu cele alocate relansarii post-pandemie. Masura din urma ar putea sa aiba un efect multiplicat pentru a asigura atat relansarea economica, cat si mentinerea competitivitatii in raport cu noi dezvoltari din economia verde si respectiv atingerea tintelor specifice asumate de Romania.

Viitorul mobilitatii este un subiect important pentru Concordia. Aducem impreuna cele mai relevante sectoare in acest domeniu – energie, automotive si transport rutier si feroviar si ne dorim sa contribuim la foaia de parcurs care sa sprijine tranzitia Romaniei in domeniul transporturilor intr-o maniera in care mediul de afaceri sa se poata adapta competitiv si sa isi poata face planuri de investitie pe termen mediu si lung. Dintre proiectele mentionate in Programul de Guvernare, remarcam importanta dezvoltarii transportului feroviar, investitiilor pentru cresterea vitezei de circulatie, trenurilor metropolitane, dezvoltarii infrastructurii de transport feroviar bazata pe hidrogen, elaborarii unei Strategii Navale, dezvoltarii porturilor fluviale (inclusiv facilitati pentru depozitarea si operarea de containere si transportul lor pe Dunare), modernizarii porturilor maritime si conectarii lor cu infrastructura feroviara si rutiera. Nu in ultimul rand, sunt importante proiectele de infrastructura rutiera, inclusiv cele finantate prin PNRR si alinierea acestora la tranzitia catre o economie verde.

Sustinem abordarea integrata a tuturor modurilor de transport, inclusiv prin dezvoltarea si implementarea Strategiei pentru transport intermodal (pasageri si marfuri) si a Planului investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030, in masura in care acestea vor asigura nevoile tuturor actorilor relevanti din piata si vor reprezenta masuri viabile pentru atingerea tintelor verzi in domeniul transporturilor.

Pentru a sustine demersurile cu privire la tranzitia in domnului mobilitatii, la inceputul anului viitor, Concordia intentioneaza sa lanseze o proiectie a scenariilor care pot duce Romania catre indeplinirea tintelor din „Fit for 55”, alaturi de politicile necesare indeplinirii acestor proiectii.

Sustinem demersurile pentru atragerea de investitii in tehnologii noi si dezvoltarea sectorului dedicat productiei de tehnologii verzi care sa faciliteze tranzitia ecologica – inclusiv in productie si stocare de energie curata (hidrogen, baterii, etc.), componente si subansamble pentru masini electrice) si industria auto (adaptare la tranzitia catre transport curat si electromobilitate).

Apreciem includerea gazului natural ca resursa de tranzitie de la carbune, avand in vedere potentialul gazelor din Marea Neagra. Acest potential trebuie, insa, valorificat cu celeritate, inainte sa devina o resursa perimata, iar cadrul legislativ are in continuare nevoie de actualizare pentru a permite investitiile viabile.

De asemenea, in vederea asigurarii securitatii energetice si a politicilor europene ce vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, decarbonizarea si consolidarea ei din perspectiva aprovizionarii cu carburanti si gaze naturale, este necesara constituirea unui sistem pentru mentinerea stocurilor obligatorii.

Pentru implementarea coerenta a Pactului Ecologic European, este necesara imbunatatirea integrarii politicilor de mediu si cresterea coerentei politicilor sectoriale din punctul de vedere al aplicarii principiilor dezvoltarii durabile.

O alta sursa pentru reducerea emisiilor o reprezinta decarbonizarea sectorului energetic, proiect pe care membrii nostri, producatori si distribuitori deopotriva, il sustin si vom putea contribui cu propuneri pentru implementarea demersului. Tranzitia catre o economie sustenabila trebuie incurajata de utilizarea energiei bazata pe biomasa si biogaz, obtinuta din deseuri organice, menajere si industriale. De asemenea, in concordanta cu initiativele europene trebuie incurajate investitiile privind promovarea si utilizarea pe scara larga a stocarii de energie si a capacitatilor de capturare, utilizare si/sau stocare a CO2 (CCS) impreuna cu reglementari clare si stabile care sa incurajeze neutralitatea tehnologica, precum si facilitarea accesului la finantare atat pentru proiecte pilot, inovative (ex: CCS, hidrogen etc.), dar care inca nu au o raspandire mare la nivel de piata, cat si pentru tehnologii mature care au demonstrat rolul pe care il au in decarbonizare (LNG, CNG, biocombustibili avansati) pentru sustinerea dezvoltarii infrastructurii de transport curat.

 

Transformare digitala

Romania porneste in cursa pentru digitalizare cu un avantaj din cresterea accelerata a sectorului din ultimii ani, insa aceasta trebuie pastrata si extinsa pentru ca intreaga economie, nu doar sectorul IT, sa isi pastreze competitivitatea. Totodata, un proces amplu de digitalizare in sectorul public, asa cum a fost asumat de Romania si prin PNRR, ar asigura atat cresterea eficientei in sectorul public, cat si cresterea calitatii serviciilor si interactiunilor statului cu cetatenii.

Sustinem adoptarea cadrului normativ pentru migrarea solutiilor software existente si utilizate catre infrastructuri de tip Cloud. Mentionam ca aceasta trebuie sa fie o prioritate, iar migrarea se poate face in cele mai multe cazuri catre un furnizor de cloud privat, nu neaparat asteptand structura de cloud guvernamental.

Este importanta delimitarea clara a rolurilor fiecarei structuri implicata in procesul de digitalizare. Se impune adoptarea cadrului informativ pentru realizarea interoperabilitatii semantice si cresterea calitatii experientei de utilizare a serviciilor publice electronice (UX).

Sustinem promovarea conectorilor de tip API, dezvoltarea PCUE, implementarea proiectului pentru identitate digitala, implementarea single sign-on, adoptarea semnaturilor electronice la scara nationala, etc.

Implementarea infrastructurilor 5G este foarte importanta pentru viitorul industriei de telecomunicatii din Romania. Stimularea inovarii in domeniul 5G este un proiect ambitios, dar necesar pentru viitor.

Consolidarea parteneriatului dintre autoritati si mediul privat pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructura de comunicatii poate fi, de asemenea, o directie de dezvoltare importanta. Mentionam ca aceasta consolidare a dialogului si a proiectelor public-private este importanta in toate domeniile de dezvoltare identificate mai sus, in masura in care acestea nu intra in conflict cu atragerea de fonduri europene disponibile.

Atingerea obiectivelor de mai sus depinde in mare masura de imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor publice. Aceasta trebuie sa devina o prioritate reala.

Pentru transformarea digitala, competentele IT sunt extrem de importante, mai ales ca Romania pleaca de pe ultima pozitie europeana de profil, Indexul DESI, care masoara competentele digitale ale cetatenilor. De aceea, investitiile in cresterea performantei specialistilor in IT sunt foarte importante. Este necesara expertiza juristilor din domeniul de reglementare in IT, cu precadere la nivel european, unde apar in mod constant initiative noi si actualizari, precum cele de la regulamentele bine-cunoscute precum eIDAS.

Proiectele asumate pentru digitalizarea statului nu se pot realiza, bineinteles, fara dezvoltarea competentelor digitale ale functionarilor publici la toate nivelurile. Competentele acestora sunt utile inca din fazele incipiente ale proiectelor, pentru a evita fenomene de tipul „digitalizarea birocratiei”.

In ceea ce priveste securitatea cibernetica, punctele prezentate in program sunt foarte bune, strategia nationala pentru securitate cibernetica este importanta, iar asigurarea securitatii cibernetice a institutiilor publice este de asemenea o prioritate vitala. Sustinerea companiilor din Romania care inoveaza in domeniu poate fi, de asemenea, un proiect de succes ca nisa pentru sectorul IT.

Subliniem faptul ca toate masurile de securitate se construiesc in primul rand pe o infrastructura moderna, bazata pe Cloud, cu functionari publici care poseda cel putin cunostinte de baza de utilizare in siguranta a echipamentelor electronice. Asadar, prioritatile descrise mai sus la alte categorii contribuie in mod substantial la realizarea obiectivului de securizare a infrastructurilor.

 

Ne confruntam din nou cu un deficit in crestere pe piata fortei de munca, odata cu revenirea economiei dupa socul primului an de pandemie. Acesta se accentueaza si din punct de vedere calitativ odata cu tranzitiile verde si digitala amintite anterior. Pentru a asigura forta de munca suficienta pentru dezvoltarea economica si sociala, guvernul si mediul de afaceri trebuie sa lucreze impreuna pe mai multe paliere, atat pentru a folosi mai eficient resursa interna (reactivare, calificare si recalificare), cat si pe cea externa (atragere de lucratori straini).

Cateva dintre masuri includ:

- Actualizarea programelor de formare oferite de ANOFM, astfel incat sa asigure sprijin personalizat celor care sunt in cautarea unui loc de munca

- Simplificarea si digitalizarea masurilor privind angajarea lucratorilor din afara UE

- Stimularea formarii pe tot parcursul vietii, inclusiv cu implicarea angajatorilor

- Actualizarea constanta a COR, in masura in care se pastreaza un mecanism care sa asigure si relevanta statistica

Apreciem initiativa de flexibilizare a pietei muncii pentru adaptarea la noile realitati (ex. program flexibil). In acest sens, vedem necesara introducerea mai multor tipuri de contracte de munca, atipice, in aliniere cu practica europeana in domeniu.

Analiza modului de impozitare a muncii este necesara, fara a porni insa de la premisa ca aceasta se face in raport cu capitalul. Teoria privind o necesitate de realocare nu are, in opinia noastra, o baza solida de pornire, avand in vedere ca, odata ajustate calculele cu veniturile din PFA-uri (aprox. 400.000), sume care intra in conturile nationale ca fiind venituri de capital - desi in realitate sunt venituri din munca - suntem in apropierea mediei UE. Ramane inca netransat transferul contributiilor de la angajator la angajat.

Este necesara o analiza aprofundata cu privire la salariul minim, pentru a stabili mecanismul de crestere, cu implicarea partenerilor sociali. Masura propusa, de limitare a duratei de aplicare la 24 de luni, timp in care angajatul va beneficia de sprijin pentru calificare, are nevoie de o analiza amanuntita, pentru ca in forma actuala poate produce efecte nedorite.

Dialogul social solid, atat in format bipartit, cat si tripartit, este esential pentru rezolvarea problemelor din piata muncii. Acesta se poate dezvolta in masura in care partenerii sociali au capacitate institutionala sa adreseze probleme complexe. Acest lucru se poate rezolva prin implementarea solutiei propusa la nivel european, respectiv alocarea de 0,25% din Fondul Social European (FSE)+ pentru cresterea capacitatii partenerilor sociali in Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Cresterea capacitatii partenerilor sociali va contribui si la implementarea Acordului Cadru privind Digitalizarea, semnat de partenerii sociali europeni, care acopera si dreptul la deconectare. O reglementare unilaterala, facuta de Guvern, ar veni prematur intr-un subiect complex in care nici Parlamentul European si nici partenerii sociali europeni nu s-au putut exprima ferm tocmai din cauza acestei complexitati.

Tot legat de investitii in forta de munca, deductibilitatea de 1000 lei/luna din valoarea impozitelor si taxelor datorate catre stat pentru angajarea unui tanar cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani este buna. De asemenea, este buna si initiativa deductibilitatii de 750 lei/luna pentru angajarea persoanelor intre 55-65 de ani, aceasta masura incurajand reconvertirea profesionala. Ar putea fi chiar extinsa, dupa evaluarea impactului generat de masurile similare anterioare.

 

Pentru o dezvoltare durabila, mediul de afaceri din Romania isi doreste un cadru fiscal competitiv, predictibil si stabil. Orice discutie despre schimbari fiscale ar trebui sa includa toate partile interesate si relevante intr-o consultare pentru o proiectie pe termen mai lung si sa se fundamenteze pe analize interne, pentru a nu produce socuri in piata, asa cum ar putea provoca taxa de „solidaritate”, discutata in spatiul public de unii dintre membrii Concordia. Orice modificare ar trebui sa se aplice la cel putin 6 luni dupa publicare.

Capitolul Fiscalitate a identificat in mod corect nevoia de reducere a economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, combaterea fenomenului de microintreprinderi. Consideram ca statul ar trebui sa imbunatateasca actualul proces de colectare a taxelor, inainte de a impovara operatorii economici care sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat si care au achitat mereu in termen obligatiile, inclusiv in perioada de pandemie. Eforturile pe care ar trebui sa le intreprinda guvernul sunt legate de implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai simplu, eficient, transparent si debirocratizat.

Reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microintreprinderi este o masura buna, in unele sectoare este nevoie de descurajarea microintreprinderilor cu zero angajati.

Modernizarea ANAF este absolut necesara, iar toate proiectele subliniate (arhivare electronica moderna, big data, functionalitatea si disponibilitatea sistemului informatic, extinderea serviciilor electronice, etc.) depind in mare masura de accesarea serviciilor de cloud, fie el public sau guvernamental. Este deosebit de important sa evitam achizitiile de echipamente on-prem, care sa nu fie gandite in perspectiva adoptarii proiectului de cloud public sau guvernamental.

Reforma sistemului de pensii trebuie sa se faca in acord cu PNRR si, totodata, impreuna cu masuri care sa contribuie la reechilibrarea bugetului de stat. De avut in vedere si maniera in case acest punct se va corobora cu „Consolidarea statutului de piata emergenta a Bursei de Valori Bucuresti si dezvoltarea acesteia prin: sprijinirea activa a listarii de noi companii”.

 

Incurajarea capitalului romanesc trebuie sa se faca fara discriminarea capitalului strain care poate aduce know-how, inovatie, cercetare, noi tehnologii inclusiv in sectoarele mentionate de Program ca fiind importante.

Programul vorbeste de reindustrializare prin ecosisteme industriale, tehnologii digitale, materiale noi si economie circulara, precum si de dezvoltarea sectoarelor de tehnologii verzi si digital, auto, prelucrare cu gaz ca materie prima, industrii creative. Sunt toate masuri pe care le sustinem si, asa cum am amintit cu trimitere la tranzitiile verde si digitala, ele pot fi stimulate cu adevarat in masura in care exista o imagine de ansamblu asupra seturilor de masuri, stimulente, etc. si respectiv a impactului acestora.

In vederea maparii cu precizie a terenului fertil pentru dezvoltarea acestora, elaborarea Strategiei industriale poate reprezenta o oportunitate.

Poate cel mai important punct din program este crearea unui fond de investitii dedicat startup-urilor inovative in parteneriat cu investitori privati. Acest proiect, daca este implementat corect, are sanse reale de a dezvolta economia Romaniei. Sustinem concentrarea resurselor in zona de inovatie, prin promovarea de hub-uri de inovatii si investitii in transformarea digitala reala a IMM-urilor, proiecte de tip Smart City etc.

Programul prevede instituirea de urgenta a unui mecanism de infuzie de capital in firmele romanesti aflate in dificultate, prin cumparare de actiuni de catre stat si majorare de capital, cu obligatia instrainarii actiunilor dupa o perioada (5 ani), cu dreptul de preemptiune al celorlalti actionari, la care pot fi adaugate toate aspectele legate de „Fondul Roman de Investitii”. Fara un mod clar de implementare si definire a termenului „strategic”, masurile si Fondul pot crea hazard moral, coruptie, distorsionare a competitiei.

Ne dorim ca propunerile cu privire la guvernanta corporativa si managementul performant in institutiile publice sa fie cu adevarat implementate pentru ca, din pacate, o atare masura nu a fost niciodata pusa bine in practica, indiferent de guvern.

Este de evitat ca o eventuala consolidare a agentilor economici performanti cu capital de stat sa se faca prin fuziuni cu/achizitii de companii cu pierderi doar pentru a le tine in viata pe cele din urma. Mecanismele de piata trebuie sa actioneze si in acest caz.

In domeniul turismului, salutam implementarea voucherelor de vacanta pentru 2022 si sustinem, printre altele, masurile propuse de implementare a Organizatiilor de Management al Destinatiei, doar dupa consultari cu actorii relevanti din industrie, precum sustinem si programele de nise de turism. Acestea trebuie sa faca parte dintr-un proiect mai amplu, care sa vizeze imaginea Romaniei, atat ca destinatie turistica, cat si ca destinatie de investitii, loc de munca pentru lucratori din toata lumea, etc.

Sustinem aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, inclusa in program drept obiectiv de politica externa, precum si cea la OCDE, in legatura cu care am depus deja demersuri prin afilierea la organizatia mediului de afaceri pe langa aceasta organizatie, Business at OECD.

Ne dorim ca Romania sa fie mai prezenta la Bruxelles, unde se dezbate peste 70% din ceea ce ajunge sa fie legislatie nationala, iar acest lucru este posibil atat prin profesionalizarea aparatului de functionari publici, cat si printr-un dialog cu toate partile interesate pe subiecte europene, cat mai devreme in proces.