Recent, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) – institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a revizuit datele incluse in documentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru anul 2012" in conformitate cu noile realitati economice. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul anului in curs se preconizeaza o sporire reala de 1,7%, ceva mai redusa comparativ cu saltul de 2,5% din 2011. Totodata, cea mai importanta majorare a valorii adaugate brute (VAB) va fi consemnata - in premiera dupa finalizarea recesiunii - in ramura de constructii (+3,7%), sector urmat de cel industrial (+1,9%) si de servicii (+1,3%), in timp ce agricultura va fi singurul domeniu unde se va inregistra o stagnare (0%). Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile Executivului si ale principalilor parteneri internationali (FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana). "Cresterea VAB din constructii se bazeaza primordial pe majorarea indicatorului productiei, cu 3,5%, dupa ce in 2011, la acest capitol, a avut loc un salt de 2%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2011-2015 (varianta de toamna, publicata in luna noiembrie a anului trecut), se asteapta ca PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +3,5% in 2013, +4,2% in 2014 si +4,4% in 2015. Incepand cu anul viitor, piata constructiilor va redeveni principalul motor al economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2015, cu niveluri de +4,9%, +5,4% si +5,7%, pe baza cresterii productiei (+4,8%, +5,2% si +5,6%)", se precizeaza in documentele CNP. Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, volumul prognozat al lucrarilor de constructii, pe elemente de structura, denota pentru intreaga perioada de referinta (2013-2015) o dinamica accelerata a lucrarilor de reparatii capitale (+11,7%, +11,8% si +12%), in timp ce lucrarile de constructii noi vor progresa intr-un ritm ceva mai ponderat (+4,4%, +4,8%, respectiv +5,2%), fiind insa urmate de lucrarile de intretinere si reparatii curente (ce au asigurat supravietuirea firmelor specializate in perioada de maxima intensitate a crizei economice), intrucat CNP estimeaza ca acestea vor creste cu +1,2%, +1,4% si +1,5%. Daca se analizeaza principalele tipuri de constructii, expertii institutiei sustin ca la categoria A (cladiri) salturile vor fi de +4%, +4,8% si 5,2%, din care +3%, +5% si +5,5% la imobilele rezidentiale, respectiv +4,6%, +4,7% si +5% la cele cu alta destinatie fata de cea de locuinta. La randul sau, categoria B – constructii ingineresti – reflecta un progres succesiv de +5,4%, +5,5% si +5,8%.
Se impune absorbtia integrala a fondurilor europene
Pentru ca prognozele CNP sa devina realitate si sa fie urmate de un interval de crestere economica pe baze sustenabile, chiar si in conditiile in care premisele actuale reflecta nesiguranta, in perioada anilor 2014-2020 Romania ar trebui sa aiba un grad de absorbtie de 100%, dupa cum arata presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Lucian Anghel. In opinia sa, "in cadrul negocierilor pentru exercitiul financiar 2014-2020, tara noastra trebuie sa puna accentul pe atragerea in totalitate a fondurilor structurale si de coeziune, care au cel mai mare impact asupra cresterii economice. Un grad de absorbtie de 100% a fondurilor europene poate conduce la o crestere a PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumparare de 65% din media UE-27 in anul 2020, de la 46% in 2010. Acesta poate fi considerat un nivel minim de convergenta reala pentru adoptarea monedei unice - euro. Totodata, calitatea intrarilor de capital reprezentate de fondurile europene este net superioara altor tipuri de capital strain sau autohton (investitii straine directe, investitii bugetare realizate din resurse interne etc.). O estimare a impactului absorbtiei totale a fondurilor structurale asupra economiei romanesti in perioada 2021-2025 arata o usoara accelerare a cresterii economice, datorita intrarilor de fonduri europene din perioada 2014-2020 care pot stimula productivitatea totala. Astfel, in ipoteza unui grad de absorbtie de 100% in intervalul 2021-2025, cresterea economica medie poate fi accelerata pana la 4,8% (fata de 4,4% in 2014-2020), iar daca gradul de absorbtie va fi de 80%, cresterea economica medie poate ajunge la 4,6% (raportat la 4% in intervalul 2014-2020). In cazul in care nivelul absorbtiei va fi de 60%, cresterea economica medie va fi de 4,4% (comparativ cu 3,6% in anii 2014-2020)". Un alt factor benefic al absorbtiei integrale ar putea fi constituit de crearea a circa 200.000 de noi locuri de munca stabile pana in anul 2025, localizate indeosebi in sectoare cu valoare adaugata mare (industria prelucratoare, servicii etc.). Informatii suplimentare, la www.cnp.ro
