Zece asociatii profesionale si patronale importante din domeniul eficientei energetice a cladirilor, reprezentand sute de companii importante din Romania, dar si zeci de mii de specialisti din randul arhitectilor, inginerilor si auditorilor energetici, cer Guvernului Romaniei sa aloce minimum 4 miliarde de euro pentru acest sector din cele 30,5 miliarde pe care Romania le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare si Rezilienta care trebuie trimis Comisiei Europene in perioada urmatoare.“Incurajam Guvernul sa aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienta energetica a cladirilor din fondurile de redresare economica pe care Uniunea Europeana le pune la dispozitie. Cladirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de sera la nivel european, asadar ar trebui sa aiba alocata suma corespondenta din fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerintelor Pactului verde european, adica minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investitie cu o mare valoare adaugata pentru economia Romaniei, pentru cresterea nivelului si calitatii traiului pentru cetatenii romani, pentru contributia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de munca si pentru reducerea dependentei de importurile de energie, afirma reprezentantii Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania, Asociatiei Inginerilor de Instalatii din Romania, Asociatia Cluster pro-nZEB, Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociatiei QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din Romania, Patronatul Societatilor de Constructii, Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta din Romania si Asociatiei pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri - ROENEF, in comunicatul transmis presei.
“Pe de alta parte, ele sunt esentiale pentru respectarea obligatiilor noastre internationale si interne privind reducerea emisiilor, dar si privind rata de renovare a cladirilor”, se mai arata in comunicat.
Asociatiile profesionale si patronale enumera 7 avantaje pe care le-ar aduce alocarea unei sume cat mai consistente din fondurile pe care Uniunea Europeana le pune la dispozitie prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta:
1. Investitie cu impact major in economie
Fiecare euro investit in renovarea cladirilor returneaza in economie cel putin alti 4 din beneficii conexe asociate, ceea ce face dezvoltarea acestei zone una dintre cele mai bune directii pentru revenirea economica a Romaniei. Ar trebui mentionat ca sprijinirea renovarii cladirilor ajuta unul dintre cele mai dinamice sectoare, cel al constructiilor, care a fost unul dintre motoarele economiei chiar si in perioada cea mai dificila a economiei.
In plus, reducerea pierderilor energetice din sectorul cladirilor inseamna si reducerea importurilor de energie, dar si posibilitatea de a creste exporturile de energie.
2. Locuri de munca suplimentare
Fiecare miliard investit produce, in medie, 20.000 de locuri de munca NOI in economie pana in 2030, conform unui studiu realizat de Building Performance Institute in Europe. Eficientizarea economica a cladirilor este o activitate intensiva din punct de vedere al utilizarii fortei de munca, ceea ce contribuie la reducerea somajului.
3. Scaderea cheltuielilor cu energia pentru cetateni
Cresterea eficientei energetice a cladirilor inseamna ca acei cetateni care vor beneficia de ea vor plati facturi mai mici pentru asigurarea confortului in locuintele lor. Acest lucru este important, in conditiile in care aproximativ un sfert din gospodariile Romaniei se gaseste in stare de saracie energetica, adica au mari probleme in a-si asigura energia necesara locuintei la preturi accesibile pentru veniturile pe care le au.
Chiar si pentru cetatenii care nu au aceasta problema, facturile mai mici la energie le permit cheltuieli de alta natura.
4. Sprijinirea industriilor producatoare din Romania
Alocarea unei sume consistente pentru eficientizarea energetica a cladirilor inseamna si un impuls pentru acele industrii care produc materiale si echipamente necesare reducerii consumului energetic. Acestea se numara printre cele mai importante din tara noastra, iar stimularea lor are un impact pe termen lung asupra industrializarii Romaniei.
5. Respectarea angajamentelor legale si politice luate de Romania
Tara noastra are obligatii de respectat - inclusiv legale - atat la nivel european cat si din legislatia interna, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si cresterea ratei de renovare a cladirilor.
Astfel, reducerea emisiilor de carbon cu 55% sau 60% pana in 2030, dublarea ratei de renovare a cladirilor stabilita prin “Valul de Renovare” lansat de Comisia Europeana pe 14 octombrie 2020, precum si alte angajamente europene, vor fi foarte dificil de indeplinit daca nu folosim fondurile europene, incluzand aici pe cele pe care le putem cere prin Planul de Rezilienta si Redresare.
Pe plan intern avem Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, actualizata in 2020, prin care suntem obligati sa crestem masiv rata de renovare, sa investim in eficienta energetica, iar din 2021 orice cladire va trebui proiectata si construita pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB). Nu vom putea respecta aceasta lege fara investirea unor sume consistente, pe care e preferabil sa le aducem in primul rand din surse europene, nu nationale.
Ar fi de mentionat si observatiile Planul National Integrat pentru Energie si Schimbari Climatice transmise de Comisia Europeana la, care a cerut Romaniei planuri mai ambitioase pentru renovarea cladirilor.
6. Reducerea poluarii, care omoara cel putin 20.000 de persoane anual
Consumul crescut de energie are contributia sa la fenomenul poluarii, fenomen care afecteaza o buna parte a populatiei Romaniei. Poluarea provoaca peste 20.000 de decese anual la nivel national, precum si imbolnaviri neletale care afecteaza activitatea unor comunitati intregi. In mediul rural in special, va reduce masiv poluarea mediului rezultata din arderea lemnelor de foc, reducand totodata nevoia taierii copacilor in acest scop.
7. Cresterea calitatii vietii si performantei, de la confort termic si acustic la reducerea zilelor de boala
Cladirile renovate din punct de vedere energetic au efecte pozitive asupra celor care traiesc, se vindeca, invata sau muncesc in mediul creat la interiorul lor. Astfel, conform aceluiasi studiu BPIE mentionat mai sus, o cladire eficientizata energetic creste productivitatea angajatilor cu 12%, reduce zilele de spitalizare cu 11% pentru fiecare pacient si scade durata in care un angajat bolnav se reface in propria locuinta pentru a reveni la munca.
De asemenea, o scoala renovata sporeste semnificativ performantele scolare ale copiilor - ei nu doar ca beneficiaza de confort termic sporit, dar si de o calitate a aerului imbunatatita, in conditiile in care copiii studiile arata ca in incaperile cu aer viciat copii au un nivel scazut de concentrare si se pot imbolnavi.
Renovarea energetica poate aduce si imbunatatirea altor aspecte, precum calitatea acustica si nivelul de lumina naturala.
Romania va avea la dispozitie 30,5 miliarde de euro din fondurile destinate redresarii economice si combaterii efectelor epidemiei generate de coronavirus. Aceste fonduri vor trebui angajate rapid - 70% in urmatorii 2 ani si alti 30% in al treilea. Comisia Europeana a stabilit criterii pentru alocarea acestor fonduri, conform carora 37% din total, echivalentul a 11,3 miliarde de euro, din total vor trebui cheltuite pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, pentru a raspunde cerintelor Green Deal / Pactul verde european. Sectorul cladirilor este cel mai mare consumator de energie la nivel european, cu 40% din total, si cea mai importanta sursa de emisii de gaze cu efect de sera, 36% din total, mai mult decat oricare alt sector.
Semnatari:
Emilia Cerna-Mladin - Presedinte Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania
Ioan-Silviu Dobosi - Prim-vicepresedinte Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania
Andrei Botis - Presedinte Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi / Romania Green Building Council
Horia Petran - Asociatia Cluster pro-nZEB
Radu Dudau - Energy Policy Group
Adrian Zamfirache - presedinte Asociatia QETICS - Grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS
Iolanda Colda - Presedinte Ordinul Auditorilor Energetici din Romania
Liviu-Iulian Simion - Presedinte Patronatul Societatilor de Constructii
Valentin Petrescu - Presedinte Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta
Mihai Moia - Director Executiv Asociatia pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri - ROENEF
