AAFBR: Analistii financiar-bancari estimeaza ca inflatia va depasi 8% in 2022

Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR) pune la dispozitie un nou sondaj de opinie care contine opinia specialistilor din Asociatie cu privire la impactul conflictului din Ucraina asupra economiei tarii noastre. 

La chestionar au raspuns un numar de 55 membri AAFBR in perioada 22 martie – 8 aprilie 2022.

Graficele pe care acest raport le contine pun in evidenta distributia perceptiilor membrilor Asociatiei la momentul derularii sondajului privind aspecte senzitive economice ale acestei perioade. Acest proiect devine un instrument util atat in momentul publicarii, cat si ulterior prin referire retrospectiva.

In continuare, Presedintele Asociatiei si alti membri AAFBR cu experienta vasta pe parte de analiza macroeconomica transmit de asemenea cateva comentarii cu privire la contextul economic actual.

 

“Vizibilitatea asupra perspectivelor economice este mult mai redusa in contextul razboiului din Ucraina,. Cu toate acestea, este important sa urmarim indeaproape tendintele economice si sa facem acest exercitiu de estimare cel putin pe termen scurt asupra aspectelor macroeconomice cheie. Asadar, peste 85% din membrii AAFBR sunt de parere ca inflatia va depasi 8% in anul 2022 si ca exista un risc moderat spre ridicat pentru a intra in stagflatie. Rata de politica monetara este anticipata sa creasca spre 4% de catre aproape jumatate din participantii la sondaj si chiar sa tinda spre 5% de catre circa o treime din participanti, avand in vedere necesitatea contracararii inflatiei ridicate. Conform ultimei raportari a INS, inflatia a atins nivelul de 10,2% in luna martie 2022, comparativ cu martie 2021, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 pana in prezent. De asemenea, tendinta cursului valutar EUR/RON este in crestere, fiind estimata depasirea nivelului de 5 RON pentru 1 EUR in anul 2022. In aceste conditii, cresterea economica este estimata sa incetineasca semnificativ in anul curent, putand ajunge la 0-2% in viziunea a 38% dintre respondenti sau chiar la recesiune in perspectiva a 7% dintre respondenti. La momentul realizarii sondajului, peste 90% din respondenti se asteptau la o tendinta stabila sau in crestere a sanctiunilor economice cu privire la Rusia si au existat pareri polarizate in privinta procesului de accelerare a obtinerii de energie din surse regenerabile in Romania, fiind o tendinta mai mult stabila pe termen scurt.”

 

“La inceputul acestui an, consensul asteptarilor era inclinat spre o incetinire a cresterii economice, inclusiv din efectul de carry-over, si pe o accelerare a ratei inflatiei. Intre timp, izbucnirea razboiului in Ucraina a exacerbat ambele riscuri. Astfel, vedem o incetinire si mai pronuntata a cresterii PIB real, pe fondul impactului indirect al blocajelor de pe lanturile de productie europene, deteriorarea increderii in economie si erodarea mai pronuntata a venitului real disponibil datorita unei inflatii mai ridicate. De la inceputul anului socurile inflationiste de natura ofertei s-au amplificat anuland practic efectul masurilor guvernului de temperare a cresterii de preturi la produsele energetice. Mai mult, vedem o transmisie mult mai rapida a preturilor energetice in preturile de baza, cresterile reale ale veniturilor populatiei din ultimii ani permitand companiilor sa isi trasfere costurile mai ridicate de productie in pretul final fara a afecta semnificativ cererea pentru produsele lor. Inflatia de baza a atins 7.0% in martie si ar trebui sa conduca la o majorare mai ampla a ratelor de dobanda de catre banca centrala fata de ce anticipam in urma cu un trimestru. Avand in vedere presiunile inflationiste ridicate, este de asteptat ca banca centrala sa mentina stabilitatea cursului de schimb al leului, care are un rol important si in ancorarea anticipatiiilor inflationiste. Scenariul de baza este bazat pe ipoteza ca razboiul din Ucraina nu se va prelungi mai mult de un trimestru. Recent, pietele financiare globale incorporeaza un risc semnificativ de recesiune. Pe de alta parte, este probabil un program de sustinere a revenirii economice la nivel european similar celui post-Covid, care avea rolul sa echilibreze balanta riscurilor asociate prognozei macroeconomice.”

 

“Economia mondiala a suferit doua socuri importante in ultimii 3 ani, de natura diversa, care au fragilizat-o in mai multe puncte. Primul a marcat fortat sfarsitul ciclului economic inceput dupa criza din 2008, al doilea a intrerupt o recuperare care oricum avea multe necunoscute. Ultimele 3 momente de cotitura recente ne-au dat o lectie despre punctele sensibile ale sectorului financiar global (2008), despre riscurile din domeniul medical (2020) si despre tensiunile geopolitice (2022) care mocneau de ceva timp. Toate au generat reforme, eforturi de reconstructie si schimbari strategice tectonice cu raspuns imediat in cresterea costurilor din economia in plin proces de rearanjare. Aceste frictiuni vor tine inflatia peste tinta de 2.5% pe termen mediu. Cresterea economica si implicit bunastarea vor depinde de cat de bine vom raspunde la provocarea fondurilor europene, dar si de cat de bine vor colabora si se vor calibra intre ele institutiile statului.”

 

“Romania se confrunta din nou cu o criza, doar in aparenta aparuta pe canalul inflationist. Inflatia ridicata este doar un simptom, economia romaneasca fiind intr-o criza mult mai profunda, cu probleme structurale mai vechi, respectiv un model de crestere economica bazata pe consum, preponderent din import. Peste acestea se suprapun blocajele din lanturile de aprovizionare aparute in perioada pandemiei si care persista, afectand productia la nivel local si global, dar si conflictul din Ucraina. Astfel, economia Romaniei va incetini anul acesta atat ca urmare a costurilor de productie ridicate cat si a incetinirii consumului populatiei si companiilor. Inflatia probabil se va mentine cu doua cifre pana la finalul anului, ca efect al cresterii puternice a preturilor la energie, gaz, materii prime si alimente, urmand sa scada catre intervalul tintit de BNR in anul 2023. Pentru o crestere economica sanatoasa in urmatorii ani este esentiala atragerea celor 30 de miliarde de euro fonduri europene disponibile prin PNRR, dar si folosirea lor pentru finantarea de proiecte care sa vizeze problemele structurale si modernizarea economiei.”

 

“Realitatea economica indica faptul ca fragilitatea echilibrului cadrului macroeconomic creste. In discutie pot fi aduse elementele de noutate precum dinamica preturilor, dezechilibrele gemene, datoria publica si, in consecinta, nevoia categorica de a reface spatiul de manevra al politicilor economice. Ma refer la spatiul/marja de manevra a politicii monetare si a celei fiscal-bugetare, a fortiori.

Dinamica preturilor a intrat in zona de doua cifre (a depasit 10%) inca din primul trimestru, in pofida majoritatii asteptarilor. Este posibil sa vedem un soc in acest trimestru (o inflatie in intervalul 12-15%) inainte de intrarea in faza de corectie/scadere.

Deficitul extern a crescut cu circa 56% in primele doua luni ale anului, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent (in conditiile unui deficit comercial in crestere cu 65 %). Deficitul intern a fost de doar 0,7% in primele doua luni. Un rezultat notabil.

Raportarea executiei bugetare se face insa la un PIB de 1.314,5 mld ron (expresie a unei cresteri economice de 4,3% in 2022). Datoria publica este la un nivel de 50,6% din PIB in primele doua luni ale anului 2022 si este prognozata a ajunge la 49,9% din PIB la finalul anului (pe o crestere a PIB de 4,3%).

Un exercitiu simplu (care trebuie sa ramana totusi un exercitiu ce nu poate fi privit ca fiind o prognoza), arata ca la un ritm de crestere de 0,4 puncte procentuale pe luna (crestere in luna februarie fata de luna ianuarie) soldul ar ajunge la circa 54,6% din PIB. Repet este doar un exercitiu. Poate fi, pe de alta parte, un bun reper daca privim putin in urma. In 2020, primul an de pandemie, datoria publica a crescut cu circa 12 procente (de la 35,3% la 47,4% din PIB). Ce avem in comun in cele doua momente: i) – o criza neprevazuta (greu de estimat ca impact si durata) si ii) – rupturi in lanturile de aprovizionare si socuri de oferta (vizibile, chiar accentuate si acum). Acum mai avem si fenomenul cresterii preturilor energiei si gazului.

In acest moment se discuta despre necesitatea continuarii politicilor/masurilor de sustinere pentru economie. PNRR este vazut ca un panaceu si cred ca aceasta nu este neaparat o abordare buna. Aceasta deoarece PNRR in ansamblul lui are capacitatea de a ajuta financiar, dar si statele vizate trebuie sa aiba capacitatea de a accesa aceste finantari/fonduri. Mai mult, aceste planuri (PNRR) au fost concepute pentru un context care nu a inclus si evenimentele recente.

In actualul context inflationist global (inflatia nu a crescut doar in Romania), reactia fireasca a politicii monetare nu poate fi decat una restrictiva, stabilitatea preturilor fiind esentiala pentru a reface echilibrele si implicit stabilitatea economiei. Canalul pe care urmeaza a se transmite stimulul economic ramane, prin urmare, cel fiscal-bugetar. In aceasta zona se poate considera ca spatiul de manevra exista deoarece Romania inca respecta criteriul Maastricht privind datoria publica (60% din PIB). Ei bine aceasta marja de 10% este irelevanta si este impropriu sa o numim spatiu fiscal ex abrupto.

Asa cum a fost definit (FMI, 2017) spatiul fiscal este capacitatea autoritatii fiscal-bugetare de a stimula economia, fara a duce datoria publica intr-o pozitie nesustenabila si mentinand simultan capacitatea de a accesa pietele financiare (un rating investional si implicit incredere). In aceste conditii poti utiliza canalul fiscal pentru a stimula economia, fie prin reducerea taxelor, fie prin cresterea cheltuielilor, fie ambele. Alegerea unei parghii (oricare ar fi aceea) este insa mult mai facila cand rulezi un deficit in limita Maastricht si ai venituri fiscale macar in zona a 35 – 37% din PIB, daca nu in proximitatea mediei UE (cca 40% din PIB, inainte de pandemie). Cat priveste criteriul Maastricht privind pozitia bugetara, nu este imperios necesar, insa doresc sa reiterez o opinie mai veche. A rula un deficit de 3% din PIB nu este expresia unei stari de echilibru al bugetului ci a unui dezechilibru bugetar maxim acceptat.

In concluzie, in atare conditii, exista trei certitudini: i) – ma astept ca ciclul restrictiv al politicii monetare sa continue inca 3-6 luni; ii) – nu stiu pana unde poate merge impulsul unei politici fiscale expansioniste, cata vreme a fost preponderent pro-ciclica, anulandu-si spatiul fiscal; iii) – nu stiu cat de relevanta ar fi acum stimularea cererii agregate, cata vreme problema de rezolvat sunt socurile de oferta.”

Opiniile prezentate in acest comunicat sunt exprimate in calitate de membri AAFBR sub forma de pareri personale, fara sa angajeze in niciun fel institutiile cu care acestia pot fi asociati.