EY: Firmele trebuie sa-si dezvolte capabilitatile pentru a ramane relevante in piata

Efectul crizei COVID-19 a fost resimtit atat in sectorul public si privat, cat si la nivel social in Romania, modificand preferintele consumatorilor, dar si modul in care se raporteaza la activitatile uzuale si la viitor, se arata in studiul EY Romania - Comportamentul consumatorului roman in contextul COVID -19.

Sanatatea proprie si a familiei, precum si efectele crizei sanitare asupra situatiei financiare sunt principalele elemente care ingrijoreaza in prezent peste 64% dintre consumatorii romani. Urmeaza preocuparile privind accesul la necesitatile de baza (28%), relatiile personale (30%), restrictionarea libertatilor (32%) si abilitatea de a-si atinge potentialul (36%, preponderent pentru cei cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani).

Studiul EY, derulat in perioada mai–iunie 2020 si dezvoltat exclusiv pe consumatorii din Romania, confirma tendintele identificate la nivel global, care semnalau aparitia a 4 noi tipuri de comportament in randul consumatorilor: „economiseste si fa stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „pastreaza-ti calmul si cheltuie” si „hiberneaza si cheltuie” .

De asemenea, evidentiaza faptul ca in perioada de relaxare a masurilor de restrictie si in Romania vor fi observabile 5 scenarii de comportament:

- revenire la normal: cheltuielile raman in mare parte neschimbate pe acest segment format din consumatorii cel mai putin preocupati de pandemie, pentru care viata nu a fost niciodata afectata cu adevarat;

- precaut, dar extravagant: in randul celor cu venit mediu spre mare. Sunt foarte concentrati pe sanatate, dar relativ optimisti, in pofida unei credinte puternice ca o recesiune globala se apropie. Vor cheltui mai mult in domenii importante pentru ei.

- ramane econom: cheltuieli mai mici, dar si taieri substantiale pentru anumite produse. Incearca sa se redreseze si sunt dintre cei mai pesimisti in privinta viitorului.

- continua sa reduca cheltuielile: in randul celor cu nivelul cel mai scazut de educatie, pentru care pandemia a fost intotdeauna o ingrijorarea uriasa. Sunt cei cu riscul cel mai mare de a-si pierde locul de munca. Fac reduceri mari de cheltuieli si isi schimba optiunile privind ce si cum cumpara.

- revenire in forta: in randul celor mai tineri, care continua sa munceasca. Cheltuie mult mai mult in toate categoriile de servicii si produse. Viata lor de zi cu zi a fost cea mai perturbata. Acum sunt cei mai optimisti.

„Activitatile zilnice si dinamica de consum au fost perturbate pe intreaga planeta. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului roman cu cele ale consumatorilor din piete dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franta sau Germania. In acest context, companiile trebuie sa-si dezvolte capabilitatile necesare pentru a ramane relevante in piata, de la adaptarea rapida la noile cerinte de produse si servicii, la flexibilitatea lantului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online si implicarea in comunitate. Mai mult, in functie de tipurile de comportament existente in randul populatiei, guvernantii pot sa identifice nevoile sociale si de business ce trebuie gestionate si sa raspunda printr-o actualizare a cadrului legal existent”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

Conform analizei EY, criteriile de achizitie din timpul starii de urgenta si din perioada urmatoare s-au modificat. Calitatea a devenit reperul principal, cu cea mai mare crestere in importanta in timpul pandemiei (66% dintre respondenti), urmata de pret. Volumul cumparaturilor a crescut, observandu-se o migrare spre produse locale in detrimentul celor de import. De asemenea, peste o treime din respondenti au preferat sa comande online produse alimentare, cu livrare acasa.

Pe un trend descendent se afla criterii precum: brand, provenienta, sustenabilitate, a caror importanta a scazut pentru aprox. 20%, 11%, respectiv 17% dintre respondenti.

O tendinta majora printre consumatorii romani a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesentiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievati. Tot un sfert dintre consumatori considera ca nu vor mai reveni in totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuti. In functie de evolutia economica, este de asteptat ca acest procent sa se mareasca, in cazul in care evolutia economica nu va fi in V sau U, ci mai degraba in forma de L cu mici reveniri si scaderi.

Scaderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesentiale vor afecta turismul, activitatile de sport/ in aer liber, precum si cheltuielile cu ingrijirea personala. In consecinta, companiile cu aceste produse si servicii in portofoliu vor trebui sa isi regandeasca strategia de comunicare, de vanzare, de marketing, sa renegocieze contractele existente si sa analizeze achizitiile si reducerea costurilor pe intregul lant de aprovizionare.

In ceea ce priveste efectuarea cumparaturilor, peste 75% din consumatori au spus ca vor migra catre cumparaturi online. Oricare ar fi optiunile, companiile trebuie sa fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie sa il adopte pentru a ramane relevante pe piata de consum din Romania.

Pentru peste 50% dintre respondentii chestionarului, cheltuielile cu majoritatea bunurilor de consum au ramas la acelasi nivel ca inainte de izbucnirea pandemiei COVID-19.

In ceea ce priveste produsele alimentare, pentru un procent de 21% dintre respondenti, cheltuielile au crescut (categoria Hiberneaza si cheltuie), in timp ce pentru 64,81% dintre respondenti, suma alocata lunar pentru alimente nu s-a modificat (caracteristica a categoriei Pastreaza-ti calmul si cheltuie). Pentru 14,18%, cheltuielile cu produse esentiale au scazut – preponderent pentru cei din categoria de varsta 31- 40 ani (Redu drastic cheluielile).

Cheltuielile cu produsele de ingrijire personala au scazut pentru 16,71% dintre respondenti, iar 21,27% din consumatori au cheltuit mai mult pe acest tip de produse (Hiberneaza si cheltuie).

Achizitiile de articole sportive si articole de imbracaminte si incaltaminte au scazut pentru 41%, respectiv 63% din respondenti (Economiseste si fa stocuri).

Pentru aproape un sfert din respondenti, economiile si investitiile au crescut. La polul opus, 14% din consumatori au redus nivelul sumelor economisite/investite.

Cea mai mare crestere in cheltuieli poate fi observata in cazul produselor de curatenie si ingrijire a casei pentru peste o treime din consumatori.

Activitatile de relaxare au suferit cea mai puternica scadere – o reducere generala a cheltuielilor de 73,42%, o schimbare anticipata avand in vedere restrictiile de circulatie prezente pe parcursul lunilor martie, aprilie si mai 2020.

Respondentii au declarat ca sunt interesati de comportamentul adoptat de companii in cadrul crizei COVID-19 (masuri de siguranta in magazine, dezinfectia produselor comercializate etc.), cat si in ceea ce priveste strategia lor generala de business.

Consumatorii au fost atenti la investitiile si donatiile companiilor catre infrastructura publica de sanatate si totodata la grija si protectia oferita propriilor angajati. 80% dintre respondenti considera ca mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbari pozitive in societate, iar 84% pozitioneaza comportamentul companiilor pe aceeasi pozitie cu produsele si serviciile oferite.

Publicitatea a jucat un rol secundar.

Gestionarea pandemiei COVID-19 a implicat atat sectorul public, cat si cel privat, fiind o criza care a afectat intreaga populatie. Companiile de tehnologie se afla pe primul loc in ceea ce priveste increderea consumatorilor in perioada de izolare, 85% din respondenti considerand ca au raspuns in mod eficient la situatia actuala. Urmatorii clasati in topul increderii sunt Uniunea Europeana, ONG-urile si presedintele. La polul opus se afla Parlamentul si autoritatile locale/regionale, in care au incredere un sfert, respectiv o treime din respondenti.