Deficitul de forta de munca in Romania ar putea ajunge la 224.000 de persoane in 2026, in lipsa unor masuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane in 2022, a afirmat, miercuri, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania, intr-o conferinta de presa."Intervalele pot sa ajunga la dublu in realitate, si asta cumva epiric - spune si mediul de afaceri. 145.000 (de persoane, deficit de forta de munca, n.r.) in niciun caz nu reflecta realitatea pentru ca presiunea este mult mai mare. Varianta extrem de conservatoare este ca in 2026 o sa ne lipseasca 224.000 de persoane - si putem spune ca ele se adauga la cifre oficiale, adica putem sa ajungem usor la 500.000 si chiar 600.000 persoane lipsa in piata muncii. Deficitul de forta de munca in Romania este mare si afecteaza in mod semnificativ capacitatea economiei nationale de a creste pe viitor", a mentionat Alex Milcev.
El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forta de munca in Romania. Cercetarea a fost realizata pentru AmCham Romania de catre PwC.
Conform raportului, impactul economic al deficitului de forta de munca, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din cresterea PIB-ului nominal din anul 2022. Aceasta suma se va dubla pana in 2026 si va ajunge la 9,5 miliarde euro, in lipsa unor masuri.
"Avand in vedere un deficit de forta de munca estimat cuprins intre 145.000 persoane si o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro (fara a tine cont de particularitati la nivel de industrie sau profesie), impactul economic al deficitului de munca in ceea ce priveste productivitatea pierduta este de 4,4 miliarde euro in anul 2022. Pana in 2026, impactul economic este estimat sa ajunga la 9,5 miliarde euro", explica autorii studiului.
In plus, din perspectiva veniturilor fiscale catre bugetul de stat, asociate deficitului de munca, autorii studiului remarca un impact de aproximativ 1,1 miliarde euro pentru 2022 care poate ajunge la 2,4 miliarde euro pana in 2026.
"In ultimul deceniu, intre 2010 si 2020, a disparut 1 milion de oameni din Romania. Anticipam ca in urmatorii 10 ani, adica pana in 2030, estimativ, o sa mai dispara 1,1 milioane de locuitori. Pe de alta parte, evolutia europeana este pozitiva, adica acolo sunt cresteri, avand in vedere ca romanii nostri s-au dus acolo. Deci pierderea noastra, castigul altora, fiind o problema la nivel national. Evident, cel mai mult ne doare disparitia populatiei in segmentul 15 - 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne intereseaza in aceasta discutie despre viitorul economic a Romaniei", a afirmat Alex Milcev.
In ceea ce priveste populatia inactiva, el a subliniat ca Romania are multe persoane care pot munci si pot contribui la dezvoltarea economica Romaniei, dar din diverse motive nu contribuie.
"Din pacate, suntem in varful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea dupa Italia, ca procent de populatie inactiva. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi in piata muncii si nu sunt. Evident, problema este cum ii reactivam, macar o parte din ei, pentru ca e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros. Foarte interesant este ca ponderea femeilor in acest segment al populatiei inative este de 62%. Din diverse motive - si nu se explica doar prin munca casnica - este vorba si despre educatie, incadrare in munca, perioada post-maternala s.a.m.d.", a mai spus Alex Milcev.
In opinia sa, foarte ingrijorator este faptul ca doi din zece romani cu varsta intre 15 si 24 de ani sunt someri, adica cei care au iesit din liceu sau scoli tehnice sau au terminat poate chiar si facultatea.
"20% din aceasta categorie, foarte cautata de altfel, sunt someri. Reprezinta si o oportunitate pentru ca, daca am ratat ceva ca si societate in aceasta zona, probabil se poate regla, astfel incat acesti tineri sa fie integrati si sa mai amelioreze presiunea in piata de munca", a precizat reprezentantul AmCham Romania.
Totodata, el a subliniat ca un remediu rapid ar fi acela de atrage forta de munca din strainatate, din zona non-UE.
"Exista solutii si remedii rapide si remedii mult mai complicate si mult mai dificil de implementat, dar probabil mai necesare decat acele remedii rapide. La remedii rapide, exemplul evident este cel al atragerii fortei de munca din strainatate, din zona non-UE. Aici se rezolva destul de repede, doar avand vointa politica, restructurarea fluxului de permise si usurarea procesului de admitere a acelor lucratori in tara. Astfel, se poate vedea ori o ameliorare a situatiei la nivel de sute de mii de oameni, probabil in jumatate de an, chiar 1 an de zile. Dar, mediul politic trebuie sa ia o decizie in acest sens si sa revizuiasca structura", a subliniat Milcev.
Potrivit acestuia, mai important, dar mult mai greu de facut este activarea sau reactivarea unei mase semnificative de talent, acei oameni care sunt in tara dar nu sunt in campul muncii (someri, tineri si pensionari).
El a subliniat ca, acei tineri care nu sunt in educatie, in training si nici nu sunt angajati - au varsta intre 15 si 24 de ani - si insumeaza aproximativ 350.000 de oameni, reprezentand "o masa de talent irosita in acest moment". Pentru analiza privind piata muncii, click aici!
