Perturbarea fortei de munca si amenintarea unei recesiuni economice, aspecte cauzate de pandemia COVID-19, provoaca zi de zi incertitudini care se vor extinde pe urmatorii ani. Accelerarea automatizarii si nevoia de solutii digitale chiar si in sarcinile zilnice de baza, submineaza increderea in ceea ce oamenii stiau si cu care erau familiarizati.Ceva este insa cert: economiile locale au gasit resurse din interior si au facut fata provocarilor din primul trimestru al acestui an. Pana in prezent, o combinatie de actiuni, trasaturi sociale mostenite si rezilienta fortei de munca au ajutat tarile din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa de Nord sa gestioneze cu succes criza.
Editia din acest sfarsit de an a studiului Inovantage poate fi privita ca o mostra de ADN deconstruit a trasaturilor acelea care definesc peisajul fortei de munca din regiune. Raportul isi propune sa clarifice: 1) modul in care conditiile pre-pandemice au usurat eforturile fiecarei tari si ce le-a accelerat esecurile si 2) ce invataturi cheie pot deprinde si aplica partile interesate din domeniul public si privat in urmatorii ani.
Raportul analizeaza tendintele globale in dezvoltarea si participarea fortei de munca, dar se concentreaza pe regiunile din Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa de Nord (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia, Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia, Tunisia si Emiratele Arabe Unite).
Principalele constatari ale raportului includ:
- Cele mai bine pregatite tari pentru a face fata provocarilor sunt cele cu o buna mobilitate sociala si abilitati vocationale si tehnice in randul populatiei active, pe scara larga. Egalitatea intre sexe, integrarea minoritatilor etnice si incluziunea rapida a fortei de munca afectate joaca un rol cheie in asigurarea tranzitiilor de munca in vremuri dificile.
- O infrastructura ITC buna si persoane pregatite din punct de vedere digital sunt combinatia perfecta pentru a combate orice perturbari viitoare pe pietele muncii. Tarile cu infrastructuri digitale functionale atat in mediul public, cat si cel privat, dar si o forta de munca bine pregatita la nivel tehnic, au avut mai mult succes in adaptarea la conditiile stricte ale restrictiilor de mobilitate initiale.
- Ajutorul de stat pentru somaj tehnic si alte subventii, alaturi de interdependenta relativ redusa de economia globalizata au ajutat tarile din Europa de Est sa-si revina mai usor. Raspunsurile politice locale pentru pietele muncii au fost initial timide si slab comunicate. Majoritatea tarilor au anuntat mai multe masuri de sprijin dupa ce UE a lansat raspunsul politicii de coeziune la criza Covid-19.
- Viitorul muncii in EEMENA apartine unei forte de munca calificate, digitale si angrenate intr-o invatare continua. Cu o populatie viguroasa, dar in curs de imbatranire, tarile din regiune trebuie sa ofere mai multe oportunitati de crestere si experiente actualizate de invatare pe tot parcursul vietii, pentru a-si perfectiona cetatenii.
Economia romaneasca a scazut cu 4,7 la suta in a doua jumatate a anului 2020, din cauza pandemiei Covid-19. Acest lucru a fost determinat de un declin de 10,5% in al doilea trimestru. Pana in prezent, este asteptat ca economia romaneasca sa se contracte cu 5,7% in 2020. Amploarea redresarii economice din 2021 va depinde de: evolutia crizei de sanatate si raspunsul sau administrativ, impactul stimulului economic national si influentele din stimulul urmarit la nivelul Uniunii Europene (UE). Se asteapta ca Romania sa primeasca 79,9 miliarde EUR din partea UE pana in 2027. Pana acum, Romania a urmat tendintele generale ale regiunii.
„Revenirea economiei romanesti a fost sustinuta si de o serie de trasaturi specifice. O buna mobilitate sociala, o diferenta mica in ceea ce priveste remunerarea dintre femei si barbati si o populatie educata, cu abilitati vocationale si tehnice fiabile, au facut ca piata locala a fortei de munca sa fie flexibila anul acesta. Somajului nu a explodat, iar angajatii care si-au pierdut locurile de munca au gasit alternative temporare pentru a-si asigura traiul. De asemenea, companiile din Romania au beneficiat de o schema de ajutor de stat pentru somaj tehnic fara prea multe restrictii. In alte tari din regiune aceasta sustinere a fost conditionata de o analiza trimestriala de impact in activitatea companiei. Angajatii si angajatorii inca se confrunta cu mari provocari in sectoare precum HORECA, educatie, arte si divertisment, dar oportunitatile de angajare pe termen mediu sunt din ce in ce mai disponibile. Raportul arunca o lumina asupra lor si a altor tendinte viitoare.” - afirma Florin Godean, Cluster Manager Adecco Romania si Ungaria. Vizualizati raportul complet aici!
