Ministrul mediului, apelor si padurilor, Barna Tanczos, a participat la ceremonia de semnare a acordurilor de finantare intre Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene si ministerele coordonatoare de reforme aferente Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR).”Managementul apei este un domeniu foarte important, vom avea peste 1 miliard de euro buget pentru dezvoltarea sistemelor de apa si canalizare in Romania. Avem infringement la acest capitol si avem nevoie rezultate concrete, ca sa demonstram Comisiei ca suntem in masura sa tratam aceste probleme asa cum trebuie.
A doua componenta, la fel de importanta, este partea de protectie a biodiversitatii. Aici vom avea peste 600 de milioane pentru impaduriri si sute de milioane pentru biodiversitate, pentru planuri de management, pentru refacere de habitat, pentru protejarea pajistilor cu inalta valoare genetica.
Managementul deseurilor este a treia componenta care beneficiaza de fonduri: pentru platformele de depozitare voluntara a deseurilor nemenajere (cele care nu se ridica de catre firmele de salubrizare) si aici vom avea peste 500 de primarii care vor putea beneficia de finantare pentru a realiza asemenea platforme; vom finanta, de asemenea, 15 platforme mari pentru zonele urbane, acolo unde pot fi depozitate deseurile din constructii, deseurile de metal, de plastic, de lemn, cauciucurile, deseurile periculoase, toate deseurile care ulterior pot ajunge la reciclare si pot reintra in circuitul economic.
Avem si o componenta de digitalizare in domeniul mediului, cu un buget de 48 de milioane de euro. Din aceasta suma vom dezvolta sistemul SUMAL si vom digitaliza mai multe servicii care intra in sfera ANPM.”, a declarat ministrul Barna Tanczos.
Romania are la dispozitie circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din PNRR. Masurile de sprijinire a obiectivelor privind schimbarile climatice prevazute se ridica la aproximativ 12 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 41 % din suma totala alocata prin plan.
Masurile prevazute in PNRR vor contribui in mod eficace la tranzitia verde si la abordarea provocarilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijina obiectivele Romaniei privind decarbonizarea si tranzitia energetica, astfel cum sunt prevazute in planul national privind energia si clima.
Componenta C1 - Managementul apei, gestionata de MMAP, are un buget de 1,462 miliarde de euro. Printre reformele care vor fi realizate se afla consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apa si apa uzata si pentru accelerarea accesului populatiei la servicii de calitate conform directivelor europene, dar si reconfigurarea actualului mecanism economic al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR) in vederea asigurarii modernizarii si intretinerii sistemului national de gospodarire a apelor, precum si a implementarii corespunzatoare a Directivei-cadru privind apa si a Directivei privind inundatiile.
Ca urmare a investitiilor, se vor realiza, printre altele:
- 1600 km construiti de retele de apa - in localitati cu peste 2000 locuitori;
- 2500 km construiti de retele de canalizare in localitati cu peste 2000 locuitori si 400 de km de retele de canalizare in cele cu mai putin de 2000 de locuitori;
- 12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite si operationale in aglomerarile mai mici de 2000 de locuitori, care impiedica atingerea unei stari bune a corpurilor de apa;
- conectarea a 88.400 de gospodarii la retele de apa si canalizare prin programul national ”Prima conectare la apa si canalizare”;
- cel putin 510 km de linii de aparare impotriva inundatiilor reabilitate in conformitate cu Directiva privind inundatiile si cu Strategia Nationala pentru Gestionarea Riscului la Inundatii;
- starea/potentialul ecologic bun al corpurilor de apa relevante, in conformitate cu cerintele Directivei-cadru privind apa, trebuie atinsa si evidentiata prin cele mai recente date relevante de sprijin si trebuie evitata orice deteriorare;
- 20 de poldere de prevenire a inundatiilor reabilitate sau nou realizate pe liniile de aparare existente impotriva inundatiilor;
- realizarea cadastrului apelor.
In responsabilitatea MMAP intra si componenta C2 - Paduri si protectia biodiversitatii, cu un buget de 1,173 miliarde euro. Se va realiza reforma sistemului de management si a celui privind guvernanta in domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi strategii forestiere nationale si a legislatiei subsecvente, dar si reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate in vederea implementarii coerente si eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea.
Reformele si investitiile vor aduce rezultate importante, intre care: cel mai amplu program de impaduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de padure, cel putin 90 de pepiniere operationale noi si renovate, precum si cel putin 3.150.000 m² suprafete noi de paduri urbane, in conformitate cu cerintele legale stabilite in Strategia Nationala Forestiera 2020 – 2030.
Prin gestionarea componentei C3 - Managementul deseurilor, MMAP preconizeaza ca pana in 2023, se vor adopta o strategie si un plan de actiune privind economia circulara, pentru a asigura tranzitia Romaniei catre o economie circulara pana in 2030. Aceste actiuni vor fi insotite de investitii in instalatii de colectare separata si reciclare a deseurilor, in reciclarea deseurilor agricole si in asigurarea respectarii dispozitiilor privind managementul deseurilor.
Bugetul total pentru aceasta componenta este de 1,239 miliarde de euro.
Printre masuri se numara modificari legislative pentru o practica unitara de gestionare a deseurilor, dar si dezvoltarea capacitatii de monitorizare si control a Garzii de Mediu, respectiv achizitionarea de echipamente si operationalizarea acestora pentru 43 de comisariate ale Garzii Nationale de Mediu, pentru activitati de monitorizare si control, in vederea cresterii trasabilitatii deseurilor si 400 de misiuni de monitorizare si control desfasurate de comisarii Garzii Nationale de Mediu cu echipamente digitale.
De asemenea, sunt prevazute urmatoarele:
- 513 echipamente pentru monitorizarea calitatii aerului, a radioactivitatii si a zgomotului, achizitionate si operationale;
- 13800 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectiva a deseurilor, infiintate si operationale;
- 26 de instalatii de reciclare a deseurilor construite si in functiune;
- 504 de centre de colectare voluntara infiintate si operationale in conformitate cu Planul national de gestionare a deseurilor;
- 15 centre de colectare integrata in 15 aglomerari urbane;
- 254 sisteme integrate de colectare a deseurilor agricole compostabile.
De asemenea, MMAP va gestiona si componenta Digitalizare in domeniul mediului.
Astfel se va spori capacitatea de supraveghere, control si monitorizare a padurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat. Sistemul va fi integrat in SUMAL 2.0 (sistemul romanesc de urmarire a materialelor lemnoase, aflat in prezent in curs de dezvoltare) si va monitoriza indeplinirea obligatiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea in timp util a padurilor, sanatatea padurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbarilor climatice si adaptarea la schimbarile climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum si drepturile de proprietate si de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduita privind eficienta energetica a Centrului de date si integreaza circularitatea proiectarii cladirilor si a tehnicilor de constructie. Bugetul pentru aceasta activitate va fi de 42 milioane de euro.
Tot in cadrul componentei Digitalizare in domeniul mediului se vor realiza servicii publice de mediu digitalizate, bugetul fiind de 6 milioane de euro. Astfel, cel putin 32 de servicii publice specifice activitatilor de mediu vor fi digitalizate si gestionate online pentru a include: transmiterea datelor si informatiilor pentru inventarele emisiilor; raportarea aferenta Natura 2000 si serviciile de conservare a naturii; gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare si autorizare si a permiselor, cu scopul de a rationaliza serviciile de gestionare a deseurilor pentru cetateni si intreprinderi.
