Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atentia asupra sumelor uriase pe care statul roman, prin CNAIR, le cheltuie pe studii de fezabilitate care nu au nicio finalitate. Documentele, pentru care s-au platit peste 100 milioane euro potrivit calculelor FACIAS, fie au expirat, fie au fost gresite pentru ca nu au respectat parametrii tehnici, fie au continut erori. Sunt cazuri in care pentru completarea, revizuirea sau refacerea unor studii de fezabilitate au fost achitate zeci de milioane de lei, informeaza Fundatia.Un exemplu in acest sens priveste autostrada Sibiu - Sebes, care a trecut prin mai multe studii de fezabilitate expirate. In acest caz, CNAIR a scos periodic la licitatie lucrarile de reparatii ale autostrazii. Alte studii de fezabilitate expirate pentru autostrazi platite de stat sunt: Sibiu - Pitesti; Sibiu - Fagaras; Targu Mures - Ditrau; Ditrau - Targu Neamt; Targu Neamt - Iasi - Ungheni si Centura Bucuresti Nord (la standard de autostrada).
Aceste actiuni pot fi privite in termeni juridici drept infractiuni de fals intelectual si uz de fals, cumuland prejudicii de sute de milioane de lei aduse statului roman. Sumele sunt achitate integral din banii cetatenilor care nu pot beneficia de aceste drumuri. CNAIR nu vede insa lucrurile asa. Intr-un raspuns la solicitarile FACIAS, in cadrul proiectului „Inchideti robinetul risipei!”, compania sustine ca in urma actiunilor de control nu au putut fi demonstrate prejudicii aduse bugetului national si nu exista persoane trase la raspundere, ori masuri ce pot fi impuse. Asadar, drumurile si autostrazile ramase doar pe hartie nu inseamna, pentru statul roman vreo piedere, desi a achiat sume colosale pentru studiile de fezabilitate, de mai multe ori.
Sumele care se dau pentru ca statul sa afle daca este cazul sa faca lucrarile sunt, de multe ori, uriase, in functie de tipul de drum care urmeaza a fi realizat. Potrivit raspunsului CNAIR, de exemplu:
- CNAIR a platit pentru completarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Brasov-Fagaras 18.174.952 de lei, anul trecut, iar acum proiectul este in fata de gasire a traseului autostrazii.
- In cazul autostrazii Tg. Mures - Tg. Neamt, au fost alocati 17.580.355 de lei, in 2019 pentru completarea studiului de fezabilitate, care nu este terminat nici acum.
- Pentru autostrada Tg. Neamt - Iasi - Ungheni suma alocata este de 58.830.448 de lei, anul trecut, tot pentru completarea studiului.
O alta completare, de data aceasta pentru stiul de fezabilitate al tronsonului de autostrada Ploiesti-Brasov, a costat anul trecut 46.554.284 de lei.
- Revizuirea studiului de fezabilitatea pentru centura orasului Iasi a costat 1.359.277 lei, iar revizuirea unui alt studiu, pentru centura orasului Vaslui, a costat 1.478.500 de lei.
- Pentru pasajul Drajna KM 105+500, unde este vorba despre o portiune de 2,74 km s-au cheltuit 132.157 de lei pentru un studiu de prefezabilitate in 2017 si inca 431.977 de lei pentru studiul de fezabilitate, doi ani mai tarziu
- In cazul DN17C si DN17D, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj a cheltuit 2,8 milioane de lei pentru studii de fezabilitate necesare reabilitarii. Practic, pentru doua drumuri deja existente, statul a platit sume consistente ca sa i se spuna ca este oportun sa fie reparate.
- Completarea unui studiu de fezabilitate pentru varianta de ocolire a orasului Reghin au fost achitati 1.698.599 de lei, in 2019. Din raspunsul CNAIR aflam ca, ala trei ani de la aceasta plata, inca se asteapta emiterea Hotararii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
- In Iasi, pentru a afla daca un pod este oportun sa fie consolidat, CNAIR a platit 390.000 de lei unei firme care sa realizeze studiul de fezabilitate
Mai multe detalii despre studiile de fezabilitate platite in ultimii ani de CNAIR puteti gasi pe pagina de internet a FACIAS, la sectiunea dedicata campaniei „Inchideti robinetul risipei!”
FACIAS, conform scopului statutar, dar si prin activitatea sa constanta din ultimii 14 ani, apara drepturile cetatenilor si urmareste asigurarea transparentei in functionarea institutiilor statului, ca principiu al democratiei si statului de drept.
