Banca Europeana de Investitii (BEI) si-a lansat pe 14 noiembrie 2019 strategia privind combaterea schimbarilor climatice. Responsabilul sectorului energetic si Vicepresedintele BEI, Andrew McDowell a subliniat ca: „Emisiile de carbon din industria energetica globala au atins un nou record in 2018. Trebuie sa actionam urgent pentru a contracara aceasta tendinta. Politica ambitioasa de creditare a BEI adoptata astazi este o etapa esentiala in lupta impotriva incalzirii globale. Viitoarea finantare va accelera inovarea energetica curata, eficienta energetica si sursele regenerabile de energie. BEI va sista finantarea proiectelor de energie din sectorul combustibililor fosili, inclusiv gaze, incepand cu anul 2022”.Grupul BEI isi propune prin aceasta strategie sa asigure, pana in 2030, 1 trilion euro pentru investitiile in proiecte sustenabile. De asemenea, BEI va creste ponderea finantarilor dedicate actiunilor climatice si sustenabilitatii mediului pana la 50% din operatiunile sale incepand cu anul 2025.
Europa are de acoperit un deficit anual de investitii de aproape 180 de miliarde EUR, pentru atingerea dezideratelor UE 2030 privind schimbarile climatice. Potrivit estimarilor Bancii Europene de Investitii, deficitul global de investitii sustenabile in ceea ce priveste infrastructura de transport, energie si gestionare a resurselor a atins cifra anuala de 270 de miliarde EUR, iar Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) estimeaza un necesar de 6,9 trilioane USD anual in investitiile de mediu pentru ca pana in 2030 sa se limiteze cresterea temperaturii globale la 1,5°C.
Prin adoptarea Acordului de la Paris privind schimbarile climatice (in anul 2015), tarile semnatare
si-au asumat schimbarea mecanismelor de finantare menite sa sustina tranzitia catre o economie durabila, cu emisii scazute de carbon si adaptata noilor provocari privind cresterea consumurilor si diminuarea resurselor.
UE preia rolul de lider
Europa si-a asumat rolul si ambitia de a fi lider in lupta impotriva schimbarilor climatice, pe fondul retragerii Statelor Unite din Acordul de la Paris, presedintele Jean-Claude Juncker intarind aceasta decizie in discursul sau din 2017 privind starea Uniunii Europene.
UE si-a stabilit pentru 2030, atingerea unor tinte extrem de ambitioase:
- Reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera, comparativ cu nivelurile din 1990;
- Utilizarea energiei regenerabile intr-un procent de cel putin 27%, la nivelul intregii UE;
- Eficientizarea consumurilor de energie cu minim 30%, comparativ cu modelul actual de business;
- Alocarea a minim 20% din bugetul UE pentru actiuni concrete privind schimbarile climatice.
Avand in vedere faptul ca astfel de schimbari nu pot fi sustinute doar de sectorul public, ci necesita mobilizarea unor volume mari de capital privat, Uniunea Europeana evalueaza modalitatile de a integra considerentele privind sustenabilitatea in cadrul noilor sale politici financiare.
Sectorul financiar privat joaca un rol cheie in atingerea acestor deziderate, prin orientarea investitiilor catre modele de business si tehnologii sustenabile, dar si prin dezvoltarea unei economii circulare, cu emisii reduse de carbon. Pe de alta parte, pentru investitori inca nu este clar ce presupune o investitie durabila, aspect care contribuie la deficitul de investitii in aceasta directie.
In momentul de fata, riscurile legate de mediu si de schimbarile climatice nu sunt intotdeauna luate in considerare in mod adecvat de catre sectorul financiar. Ca urmare a cresterii numarului de dezastre naturale cauzate de conditiile meteorologice, companiile de asigurari trebuie sa se pregateasca sa suporte costuri mai ridicate. De asemenea, bancile vor fi expuse la pierderi mai mari din cauza scaderii rentabilitatii companiilor expuse la schimbarile climatice sau a celor foarte dependente de resurse naturale neregenerabile.
Intre 2000 si 2016, la nivel mondial, numarul anual al dezastrelor cauzate de conditiile meteorologice a crescut cu 46%, iar in intervalul 2007-2016 pierderile economice provocate de fenomene meteorologice extreme au crescut cu 86% (117 miliarde EUR in 2016).
Aceasta tendinta este ingrijoratoare, intrucat aproape 50% din expunerea la risc a bancilor din Zona Euro este direct sau indirect legata de riscurile care decurg din schimbarile climatice.
Abordarea globala a finantarii sustenabile: tema centrala a Conferintei Comisiei Europene (CE) la nivel inalt
Cea de-a doua conferinta la nivel inalt a CE privind finantarea sustenabila a avut loc in martie 2019. Obiectivul a fost o incurajare a abordarii globale a finantelor ecologice si oportunitatea de a discuta modalitati concrete de canalizare a capitalului privat catre proiecte sustenabile. Evenimentul a reunit presedintii institutiilor europene, ministrii din tarile europene si terte, guvernatori ai bancilor centrale, presedinti ai organizatiilor internationale, precum si conducatori ai institutiilor financiare si ai companiilor multinationale.
In cadrul evenimentului, VALDIS DOMBROVSKIS, Vicepresedintele Directiei Generale Stabilitate Financiara, Servicii Financiare si Uniunea Pietelor de Capital, a declarat ca: ,,Ar trebui sa ne punem banii in proiecte care sunt compatibile cu obiectivele noastre pentru o economie cu zero emisii de carbon. Acest lucru este important atat pentru economie si mediu, dar si pentru stabilitatea financiara. Propunerile prezentate astazi arata ca Uniunea Europeana s-a angajat sa se asigure ca investitiile noastre merg in directia cea buna. Ele sunt despre valorificarea puterii vaste a pietelor de capital in lupta impotriva schimbarilor climatice si promovarea sustenabilitatii ".
Primele propuneri legislative la nivelul UE
In mai 2018, CE a prezentat un pachet de masuri de punere in aplicare a mai multor actiuni-cheie. Acest pachet include:
a) O propunere de instituire a unui sistem de clasificare ("taxonomie") care stabileste criteriile pentru activitatile economice sustenabile si investitiile ”verzi” pentru a facilita investitiile in active sustenabile. Taxonomia va fi integrata treptat in legislatia UE, asigurand o mai mare securitate juridica.
b) O propunere de regulament pentru divulgarea de informatii privind investitiile sustenabile si riscurile de durabilitate si de modificare a Directivei (UE) 2016/2341. Acest regulament va introduce obligatii de divulgare privind modul in care investitorii institutionali si administratorii de active integreaza factorii de mediu, sociali si de guvernanta (ESG) in procesele lor de gestionare a riscurilor. Mai exact, administratorii de active si investitorii institutionali care ofera produse sau servicii comercializate ca fiind sustenabile vor trebui sa dezvaluie modul in care isi ating obiectivele de sustenabilitate;
c) O propunere de modificare a Regulamentului privind indicele de referinta. Amendamentul propus va crea o noua categorie de indici de referinta pentru emisii scazute de dioxid de carbon si cu impact pozitiv, oferind astfel investitorilor informatii mai bune cu privire la amprenta de carbon a investitiilor lor;
d) Stabilirea etichetelor UE pentru produsele financiare verzi. Acest lucru va ajuta investitorii sa identifice cu usurinta produsele care respecta criteriile verzi sau cu emisii scazute de dioxid de carbon;
e) Introducerea unui "factor de sprijin ecologic" in normele prudentiale ale UE pentru banci si societati de asigurari. Aceasta presupune incorporarea riscurilor climatice in politicile de gestionare privind riscurile bancilor si sprijinirea institutiilor financiare care contribuie la finantarea unor proiecte sustenabile.
Toate aceste modificari si propuneri vor ajuta investitorii sa identifice investitiile care sunt sustenabile, punand in centrul procesului riscuri de mediu, sociale si de guvernanta.
Etapizarea acestui program decizional la nivelul UE a inceput in 2018, prin transmiterea catre Parlamentul European si Consiliu a celor trei propuneri legislative, urmand ca aceste institutii sa-si dea acordul asupra lor in a doua jumatate a anului 2019, iar adoptarea si punerea in aplicare fiind estimate incepand cu 2021-2022.
