La data de 3 decembrie 2018, senatorii au adoptat (tacit) o propunere legislativa pentru modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment. Initiat de deputatul PSD Catalin Radulescu si asumat de un grup de deputati ai PSD si PMP, acest proiect de lege (inregistrat la Senat cu numarul L583/2018) vizeaza anularea taxei pentru timbrul de arhitectura, aceasta fiind stabilita actualmente la o cota de 0,5‰ din valoarea oricarei investitii pentru care se solicita autorizatie de construire, indiferent de beneficiar sau de destinatia acesteia.
Proiectul legislativ adoptat de Senat a fost trimis la Camera Deputatilor pentru dezbatere, for care are putere decizionala in ceea ce priveste adoptarea acestuia. In acelasi timp, in punctul de vedere al Guvernului, specialistii Executivului sustin adoptarea acestei initiative legislative, insa cu o serie de amendamente, printre care se afla si cel potrivit caruia sumele incasate din taxa de timbru al arhitecturii sa fie virate lunar de unitatile care le incaseaza in contul Ministerului Culturii si Identitatii Nationale (MCIN).
In expunerea de motive semnata de initiatorii proiectului legislativ de abrogare a taxei de timbru al arhitecturii, se arata ca, potrivit Legii nr. 35/1994 (cu modificarile ulterioare), beneficiarii timbrului de arhitectura sunt Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) si Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR), iar destinatia sumelor rezultate din aplicarea timbrului arhitecturii este stabilita printr-un regulament intern al OAR – organizatie de drept privat – si nu printr-un act normativ al unei autoritati publice.
„Consideram ca nu este corect ca aceasta organizatie de drept privat (OAR – n.r.) sa fie finantata si din fonduri publice, iar autoritatile locale sa colecteze aceste venituri in numele si pentru OAR (...). Apreciem ca nu este corect ca autoritatile locale sa suporte din bugetele locale cheltuielile de colectare a sumelor aferente acestui timbru, iar un ONG sa dispuna in mod liber destinatia acestora, inclusiv sa-si asigure cheltuielile de functionare”, se arata in expunerea de motive, in cadrul careia initiatorii recunosc ca „o estimare a veniturilor rezultate din incasarea taxei de timbru al arhitecturii este greu de realizat”, dar prin compararea cu veniturile Inspectoratului de Stat in Constructii, care in 2017 a colectat cote de 5% din valoarea investitiilor din constructii (realizand peste 180 milioane de lei), „veniturile OAR din taxa respectiva au fost de aproape 18 milioane de lei in 2017”, „sume incasate in avans, inainte ca beneficiarii sa inceapa executia”.
In acelasi timp, inca din luna iulie 2018, conducerea OAR a initiat si deruleaza campania intitulata „Sustinem Timbrul de Arhitectura”, prin care invita beneficiarii acestui timbru la un demers comun de sustinere a taxei. In cea mai recenta actualizare, OAR a subliniat ca se opune si colectarii taxei de catre MCIN, pe considerente ce tin de caracterul discriminatoriu si cel neconstitutional al unei asemenea prevederi.
In ceea ce priveste veniturile din 2017, colectate de OAR, conducerea organizatiei subliniaza urmatoarele:
„Estimarea veniturilor nu este greu de realizat, deoarece este vorba de un transfer bancar realizat de autoritatile locale catre ISC (0,5% din investitii) si OAR (0,05% din investitii), prin devize clare si proceduri transparente. Se poate afla de pe site-ul Inspectoratului de Stat in Constructii ca veniturile sale pe anul 2017 au fost putin peste 126 milioane de lei, ceea ce insa nu face ca veniturile OAR din aceasta taxa sa fie de 12,6 milioane de lei. Suma Timbrului de Arhitectura pe anul 2017 a fost de 6.301.657 lei, adica jumatate din suma preconizata pe logica acestui proiect de lege. Speram ca cealalta jumatate sa fi fost colectata de Uniunea Arhitectilor din Romania”. Pentru a descarca proiectul legislativ si expunerea de motive, in forma adoptata de Senat, click aici, iar pentru a primi informatii despre campania OAR, click aici!