Ultimii doi ani, in care efectele pandemiei de Covid-19 s-au resimtit la nivelul intregii societati, compania Prodesign Engineering & Construction a avut o evolutie deosebit de favorabila. Adaptarea rapida la noile conditii de lucru, neintreruperea activitatii si testarea repetata pentru asigurarea unui mediu de lucru sanatos au determinat aceasta traiectorie ascendenta. Compania, specializata in proiectare, consultanta si management de proiect, ofera servicii integrate de proiectare generala in domeniul constructiilor civile, industriale, agricole si ingineresti. Avand in vedere cresterea cererii de proiecte din ultimele 12 luni, in august 2020 in cadrul Prodesign a fost creat un nou departament de proiectare de instalatii, in cadrul caruia activeaza 16 specialisti. Calin Theodor Heput, general manager al Prodesign, spune despre perioada ultimilor doi ani, ca "pandemia ne-a aruncat intr-o alta lume, am devenit mai performanti, mai puternici, mai flexibili, mai adaptabili".Interviu cu Calin Theodor Heput (47 de ani), General Manager la Prodesign Engineering & Construction si specialist cu o experienta profesionala de 25 de ani pe piata de proiectare, consultanta si management in constructii.
- La ce proiecte lucrati, in aceasta perioada?
- Avem o gama larga de proiecte in desfasurare. Depozite logistice, depozite logistice trimodale, facilitati industriale, centre comerciale, cladiri de birouri, sali de sport, investitii portuare si altele. Parte din investitii se afla in diverse faze de proiectare, D.T.A.C., P.Th. sau D.E., parte in executie, unele aflandu-se chiar in faza finala, aproape de receptie.
In ansamblu, activitatea companiei a evoluat foarte bine in 2020, aceasta inregistrand un trend puternic ascendent. Anul 2021 a reprezentat, de asemenea, un an cu un impact pozitiv asupra companiei, consolidand practic trendul ascendent din anul anterior. In privinta viitorului apropiat, exista o doza de optimism ponderat, dar si suficiente temeri si incertitudini generate de prelungirea crizei sanitare si, mai nou, de instabilitatea politica si economica din Romania.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii? Ati inregistrat modificari in ceea ce priveste cererea de proiecte in ultimele 12 luni?
- Pandemia ne-a aruncat intr-o alta lume, plina de necunoscut si restrictii, cu reguli noi, foarte multe temeri si incertitudini. Am inteles insa foarte repede, inca de la inceputul pandemiei, ca rolul nostru ca lideri este sa facem toate eforturile necesare astfel incat sa ne desfasuram activitatea intr-un mediu sigur, fara sincope, "to stay calm and keep the plane flying". Ne-am testat des si am muncit fara intrerupere, chiar si atunci cand unii dintre colegii nostri, obligati fiind sa se imunizeze natural, ne-au "parasit" pentru cateva zile. A fost dificil, insa se pare ca am reusit, motiv pentru care, in ciuda efectelor dezastruoase pe care acesta criza sanitara le-a avut din punct de vedere medical si social, am devenit mai performanti, mai flexibili, mai adaptabili.
In ceea ce priveste cererea de proiecte in ultimele 12 luni, aceasta este semnificativ in crestere, devenind tot mai interesanta si mai variata. Acesta este unul dintre motivele pentru care, in august 2020, am decis crearea unui nou departament de proiectare in cadrul companiei, astfel ca echipa noastra si-a extins sfera de expertiza, avand acum in componenta 16 colegi noi proiectanti de instalatii. Cu investitiile semnificative pe care le-am facut reusim, in acest moment, sa oferim clientilor nostri servicii complete de proiectare generala, care acopera toate specialitatile: arhitectura, structura de rezistenta, instalatii, respectiv drumuri si platforme de incinta.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Indraznesc sa cred ca tendintele in arhitectura in anii ce vin vor avea in vedere reducerea impactului asupra mediului. Suntem intrigati tot mai des de cum arata orasele noastre. Ne enerveaza constructiile hidoase care se ridica in parcuri sau pe amplasamentul unei case vechi, amenajari urbane prost facute sau inutile. Construim mult, insa nu tocmai responsabil, impactul negativ urmand sa-l constientizam mult prea tarziu. Ar fi cazul sa intelegem cu totii cat de importanta este o arhitectura urbana prietenoasa cu mediul. Cand spun toti, ma refer la investitorii privati, la proiectanti, dar si la autoritati, la statul roman. Nu este vorba doar despre eficienta energetica sau materiale prietenoase cu mediul, este vorba despre cum putem sa construim mentinand o constientizare deliberata a mediului inconjurator, a comunitatii si biodiversitatii locale, mai ales daca vorbim de constructii in mediul urban.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- Am implementat modul de lucru BIM cu ani buni in urma, cand inca foarte putini colegi proiectanti il agreau. Softurile pe care le folosim sunt actualizate anual. De altfel, costurile noastre anuale de peste 120.000 de euro in solutii software BIM state of the art dau dimensiunea potentialului si seriozitatii companiei noastre. Este evident ca modul de lucru BIM, tratat ca o solutie integrata la nivelul intregii companii, a contribuit la o mai eficienta gestionare a proiectelor, o mai buna coordonare tehnica intre departamente, crescand semnificativ calitatea serviciilor oferite, a proiectelor si a lucrarilor executate de catre antreprenori. Ne aflam in momentul in care digitalizarea impacteaza toate domeniile si vrem sau nu, digitalizarea si noile tehnologii se vor extinde tot mai mult si in domeniul constructiilor.
Efectele acestui fenomen vor conduce la optimizarea proceselor tehnologice, cresterea calitatii serviciilor, a materialelor de constructii si a constructiilor per ansamblu, eficientizarea intregului domeniu, de la faza de proiectare pana la cea de executie. Cu siguranta, digitalizarea si noile tehnologii vor genera si asa zise "efecte adverse", cum ar fi disparitia unor meserii sau specializari. Sunt convins ca mediul privat va face fata cu brio unei digitalizari extinse in acest domeniu, nu am temeri. Temerile mele sunt legate, insa, de interesul si capacitatea autoritatilor locale si centrale de a tine pasul cu mediul privat in domeniul digitalizarii. In anul 2021 inca suntem obligati sa depunem documentatii de avizare si autorizare in minimum doua exemplare format tiparit, cu semnatura pe fiecare document si sute de stampile. In Finlanda, de exemplu, sunt necesare numai o cerere si un fisier IFC care contine toate informatiile 3D BIM despre constructia respectiva.
- Care sunt principalele dificultati si provocari pe care le intampinati in activitate, in acest moment?
- Cu siguranta, procedurile greoaie de avizare si autorizare, respectiv lipsa acuta de resursa umana specializata, reprezinta dificultati majore in momentul de fata. Despre procedurile de avizare si autorizare nu cred ca mai este cazul sa vorbesc, dar sper, totusi, ca cei indrituiti sa schimbe aceste proceduri sa o faca cat mai repede posibil, altfel riscam sa blocam tot mai multe investitii si sa alungam posibili investitori. In privinta resursei umane, desi bine platita, peste media din bransa, a devenit o adevarata provocare pentru noi acoperirea unor posturi vacante. Incercam sa fim conectati in permanenta la noile generatii de arhitecti si ingineri, ii sprijinim, specializam si indrumam in cariera, singurele noastre asteptari de la ei fiind dorinta de invata si acumula experienta.
