In cursul saptamanii trecute, Comisia Europeana a publicat raportul privind deficitul de incasare a TVA (VAT Gap) inregistrat in anul 2019. Vestea buna este ca, la nivelul Uniunii Europene (UE), gradul de colectare a crescut din nou, iar statele membre au pierdut cu aproximativ 7 miliarde de euro mai putin fata de anul precedent. Cu toate acestea, daca ne uitam la valoarea absoluta a sumei pe care administratiile fiscale nu reusesc sa o incaseze din TVA, pierderile sunt in continuare semnificative - 134 miliarde de euro.Comisia Europeana evidentiaza impactul negativ generat de pierderile din veniturile din TVA care s-au ridicat la 4.000 de euro pe secunda in cursul anului 2019 si explica amploarea acestora. Aceste sume pe care statele membre nu reusesc sa le incaseze ar fi putut fi folosite pentru construirea a 250 de spitale sau a 2.500 km de autostrazi. Previziunile pentru urmatorii ani nu sunt foarte optimiste, daca ne uitam la ultimele date publicate, conform carora statele membre UE vor reusi sa elimine deficitul de colectare a TVA in aproximativ 13 ani.
„Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele nationale si inseamna ca cetatenii de rand si intreprinderile trebuie sa compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plati pentru servicii publice vitale. Trebuie sa depunem eforturi comune pentru a combate frauda in materie de TVA, o infractiune grava care afecteaza buzunarele consumatorilor, ne submineaza sistemele de protectie sociala si epuizeaza trezoreriile guvernamentale.”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Cele mai mari progrese in lupta cu deficitul de incasare a TVA au fost facute de Croatia (1%), Suedia (1,4%) si Cipru (2,7%). La polul opus, se afla Romania (34,9 %), Grecia (25,8%) si Malta (23,5%) care inregistreaza cele mai mari dificultati in colectarea TVA.
Astfel, constatam ca Romania este in urma atunci cand vorbim de colectarea TVA si in anul 2019, cand bugetul de stat a pierdut aproape 7.4 milioane de euro, adica aproape o treime din valoarea totala a TVA pe care statul roman ar fi trebuit sa o colecteze si cu 2,3% mai mult fata de anul 2018. S-a dovedit ca masurile adoptate de autoritatile romane in ultimii ani, precum reducerea cotei de TVA pentru mai multe tipuri de servicii in domeniul HORECA (in cursul anului 2018) sau introducerea sistemului de plata defalcata a TVA, nu a avut efectele scontate. Amanarea implementarii unor masuri din sfera digitalizarii administratiei fiscale contribuie inevitabil la intarzierea progreselor in lupta cu deficitul de TVA.
„Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei (PNRR), care a fost aprobat de consiliul UE si care contine un program de reforme fiscale ce urmeaza sa fie implementate pana in anul 2026, include printre obiectivele principale si reducerea deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale (pana la jumatatea anului 2026). Autoritatile au in plan cresterea capacitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin imbunatatirea capacitatii de valorificare a datelor/ informatiilor, furnizarea de noi servicii digitale catre contribuabili si transformarea digitala a finantelor publice. Pe de alta parte, avand in vedere rezultatele slabe inregistrate de Romania an de an, precum si intarzierile inerente care apar in implementarea oricarei noi masuri, poate ca ar fi bine ca termenele propuse pentru realizarea unor astfel de initiative sa fie mai stranse, si nu sub forma unui plan intins pe 5 ani.”, a mentionat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars Romania.
Asa cum ne demonstreaza an de an experienta altor state membre care reusesc sa diminueze considerabil deficitul de incasare a TVA, digitalizarea extensiva a administratiei fiscale atat in ceea ce priveste raportarea, cat si cu privire la modalitatile de control fiscal este una dintre cele mai bune practici, cu efecte certe. Autoritatile din Romania incep sa inteleaga aceasta nevoie stringenta, daca urmarim ultimele masuri adoptate – ne referim aici la implementarea SAF-T (Fisierul Standard de Audit pentru Taxe), care devine obligatoriu incepand cu 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili si la introducerea sistemului de facturare electronica RO e-factura (pentru moment operational intre companii si autoritatile publice, dar care cel mai probabil va deveni instrumentul exclusiv de facturare incepand cu anul 2023, conform declaratiilor Ministerului de Finante). „Cu toate acestea, efectele celor doua masuri se vor observa in anii urmatori – estimam ca impactul SAF-T va putea fi analizat pe deplin abia incepand cu anul 2025, cand raportarea va deveni obligatorie pentru toate categoriile de contribuabili. Consideram ca prima faza a implementarii nu va avea un impact semnificativ asupra gradului de colectare a TVA, intrucat este cert ca evaziunea fiscala in materia TVA se regaseste preponderent in randul contribuabililor mici si nu in randul contribuabililor mari. In ceea ce priveste facturarea electronica, rezultatele vor depinde de data la care masura va fi implementata cu caracter obligatoriu.”, a mentionat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars Romania.
In luna martie a anului curent, conectarea caselor de marcat electronice la ANAF a devenit operationala, ceea ce va permite autoritatilor fiscale sa aiba un control mai mare asupra tranzactiilor desfasurate de comercianti, intrucat vor avea acces in timp real la acestea.
Totodata, pentru a imbunatati colectarea TVA, autoritatile fiscale romane trebuie sa adopte masuri ferme cu o implementare rapida pentru toate categoriile de contribuabili. Adoptarea raportarii SAF-T si a facturarii electronice reprezinta masuri utile care pot imbunatati considerabil gradul de colectare a TVA la bugetul de stat, insa consideram ca implementarea lenta a acestora in functie de diferitele categorii de contribuabili poate incetini indeplinirea obiectivului scontat.
„Astfel, aceste masuri vor trebui dublate prin actualizarea modului in care functioneaza controalele fiscale. Misiunea ANAF in urmatorii ani va fi sa regandeasca actiunile de control, astfel incat sa valorifice cat mai eficient informatiile transmise de contribuabili (prin intermediul SAF-T sau a datelor transmise de casele de marcat electronice). De asemenea, autoritatile fiscale vor trebui sa-si concentreze resursele in domeniile de activitate care sunt cele mai expuse riscului de evaziune fiscala.”, a mentionat Miruna Cirstea, Tax Assistant Manager, Mazars Romania.
Specialistii Mazars vor urmari in continuare demersurile autoritatilor in vederea digitalizarii ANAF, precum si efectele pe care acestea le vor avea asupra veniturilor bugetului de stat. In acelasi timp, mediul de afaceri trebuie sa aiba in vedere ca unele masuri ar putea sa genereze costuri suplimentare pe termen scurt la nivelul companiilor, in special cu adaptarea sistemelor informatice.
