Romania ocupa pozitia 55 in ceea ce priveste Indicatorul de Risc Social (IRS), in scadere cu patru locuri fata de anul 2015, arata cel mai recent studiu Euler Hermes si Allianz privind evolutia riscului de tara, calculat pentru 102 tari. Evaluarea are loc in fiecare trimestru si, pentru a avea o viziune mai precisa si completa, Euler Hermes a adaugat anul acesta riscuri de mediu, societate si guvernanta (ESG) la analizele sale, in contextul pandemiei Covid-19.
"In prezent, Romania se pozitioneaza in a doua parte a clasamentului, pe pozitia 55, inregistrand o scadere de patru locuri fata de anul 2015. Privind retrospectiv la acel moment, Romania ar fi ocupat ultima pozitie a clasamentului, respectiv locul 51 al primei sectiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de strada din 2017-2018, instabilitatea politica din ultimii ani si aria larga a factorilor inclusi in calcularea indicatorilor, dar si tendinta de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tenta politica si sociala. In contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbari majore. Totul depinde de felul in care va raspunde atat economia locala, cat si societatea in ansamblul ei la noile incercari generate de actuala criza", a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes Romania.
Primele locuri in clasamentul IRS 2020 sunt ocupate de Danemarca, Finlanda si Suedia, tari care prezinta cele mai mici niveluri de risc social. Germania se afla pe locul 5, iar Franta pe locul 9.
Nigeria, Venezuela si Angola sunt cele mai expuse riscului de tulburari sociale. Venezuela si Angola au cunoscut, de asemenea, unele dintre cele mai mari deteriorari din ultimii cinci ani, arata analiza IRS. Economiile avansate sunt, in general, mai putin vulnerabile la tulburarile sociale decat pietele emergente, cu Grecia (locul 35) si Italia (30) pe locurile cele mai scazute in randul tuturor economiilor avansate. Slovenia (15), Estonia (17) si Qatar (21) sunt piete emergente cel mai bine clasate.
"Daca privim in functie de regiuni pentru a analiza pietele emergente, economiile din Europa Emergenta sunt plasate cel mai bine cam in mijlocul clasamentului, in timp ce Africa si America Latina prezinta cel mai mare risc de tulburari sociale in viitorul apropiat", arata analistii Euler Hermes.
Noi dimensiuni ale Riscului Social
Studiul IRS mai arata ca riscurile sociale si politice erau deja in crestere intr-un numar de tari si regiuni cu ceva timp inainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. In anumite cazuri, acest lucru nu era surprinzator. In Venezuela, spre exemplu, gestionarea politica si economica defectuoasa pe termen lung degenerase in proteste antiguvernamentale de masa de ani de zile. Iran experimentase de asemenea proteste anti-regim. Iar in Argentina, o criza clasica pentru o tara emergenta (EM) a condus rapid la o accelerare dureroasa a dezechilibrelor macroeconomice, agravand deja dificilul context social. Cu toate acestea, valul puternic si de durata al demonstratiilor anti-guvernamentale din Hong Kong, Liban si de-alungul Americii Latine (mai ales in Ecuador, Chile, Bolivia si Columbia) in a doua parte a lui 2019 a fost rapid si neasteptat. In special intensitatea tulburarilor din tari emergente cu un nivel ridicat al veniturilor precum Chile si Hong Kong a surprins pietele. Mai mult, protestele anti-guvernamentale par sa fi crescut ca intensitate in tarile avansate. In special miscarea Vestelor Galbene orientata impotriva austeritatii fiscale in Franta si inceputa spre sfarsitul anului 2018 a atras multa atentie si a generat copii si in multe alte tari. Per ansamblu, aceasta demonstreaza ca nu doar nivelul general de dezvoltare economica a unei tari dar si distributia veniturilor, schimbarile in nivelul de protectie sociala, cat si perceptiile subiective asupra guvernelor si institutiilor locale joaca un rol in legatura cu riscul social.
Mare parte din miscarile de protest au continuat la inceputul anului 2020 pana la aparitia pandemiei de Covid-19, ce au rezultat in special in masuri stricte de izolare care in mare parte au pus capat protestelor.
Dar, pe masura ce a inceput etapa a doua a crizei Covid-19 - deschiderea graduala a economiilor nationale- exista o probabilitate semnificativa ca protestele atat din tarile emergente (EM) cat si in tarile avansate (AE) sa apara din nou. Mai mult, nemultumirile si tulburarile sociale ar putea sa se agraveze si ar putea de asemenea sa se raspandeasca spre alte tari care de altfel au fost caracterizate de un calm politic in ultimii ani, ca rezultat al impactului crizei Covid-19. Persoane care in prima faza a crizei au acordat guvernelor un vot de incredere (in instituirea carantinei totale sau partiale pentru a incetini curba infectarilor) ar putea acum deveni nesatisfacuti de raspunsul autoritatilor sau de ritmul iesirii din izolare pe masura ce dificultatile economice cresc. O stare generala slaba a sistemului de sanatate, cresterea somajului si a saraciei, cresterea preturilor (mai ales pentru produsele alimentare) ca si un raspuns guvernamental anemic in fata crizei datorat unor greseli de administrare sau de lipsa resurselor fiscale ar putea sa se adauge la riscurile sociale deja existente.
In cursul lunii mai au avut deja loc proteste si demonstratii in diverse tari impotriva raspunsurilor date de guverne fata de pandemie, aceste proteste atragand de asemenea opozitia celor care considera masurile de carantina ca fiind justificate. Pentru moment, aceste proteste par in mare parte sa reprezinte „zgomot social” mai degraba decat framantari sociale severe. Totusi, nu poate fi ignorata posibilitatea ca acest zgomot sa se dezvolte in proteste mai serioase si mai de durata sau sa apara in tari caracterizate de calm pana acum, mai arata analistii de la Euler Hermes.
Pentru informatii suplimentare, click aici!