.jpg)
Doua din trei companii europene intentioneaza sa-si transfere unele dintre activitatile de business din China in alte state, iar tari asiatice „occidentalizate", precum India, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan si Indonezia, sunt vizate a deveni piete principale in locul Chinei. Aceasta este principala concluzie a studiului „Deglobalization Tendencies", realizat anul trecut, de compania de consultanta in management Horvath, cu patru decenii de experienta internationala, activa si in Romania, din 2005.Majoritatea respondentilor in cadrul studiului afirma ca se vor concentra pe valorificarea unor oportunitati de crestere a business-ului in primul rand in Europa (66%), apoi in Asia (47%), America de Nord (37%) si America de Sud (33%), in timp ce perspectiva asupra pietelor din afara Europei devine din ce in ce mai critica. Astfel, 80% dintre manageri si investitori vad drept un aspect negativ dependenta de piete „straine", 77% considera ca aceste piete ridica probleme privind managementul riscurilor, iar 78% constata ca aceste piete non-europene le-au cauzat dificultati privind lanturile de aprovizionare.
Pe fondul acestor motive de ingrijorare, pozitia Chinei drept „fabrica a lumii" este pusa la indoiala: 62% dintre companiile europene au planuri foarte clare de relocare din aceasta tara, dar 54% au planuri similare si in privinta relocarii din SUA. 85% dintre respondenti apreciaza costul conformitatii cu cerintele de reglementare locale pe pietele externe, in special China si SUA, ca fiind foarte mare.
In locul globalizarii, companiile isi propun „localizarea" lanturilor valorice (de la productie la vanzare), ceea ce s-ar traduce prin „productie in China pentru piata chineza sau productie in Europa pentru piata europeana". Regionalizarea business-urilor are in vedere in principal activitatile legate de logistica (52%), productie (51%), vanzari (40%) si achizitii (37%). Diversificarea in crestere in privinta achizitiilor (din doua sau mai multe surse) si siguranta capacitatilor de livrare a companiilor se afla in crestere pe agenda managementului.
Studiul Horvath arata ca 71% dintre respondenti planuiesc sa dezvolte business-urile pe alte piete si tari, pentru anumite parti din lantul lor valoric, iar in alegerea acestor piete conteaza cel mai mult: stabilitatea politica (56%), securitatea aprovizionarii (54%) si sustenabilitatea (53%).
Asteptarea managerilor este ca vor profita de relocarea activitatilor in tarile din estul Europei datorita costurilor mai mici. Pentru Romania, reprezentantii Horvath vad deglobalizarea ca o oportunitate, tara noastra avand posibilitatea sa devina un centru important pentru Europa si pentru investitii noi. Acest lucru poate fi observat si din nivelul investitiilor directe record in 2022, de peste 11 miliarde de EUR, de aproape 4 ori mai mult fata de 2020.
In ceea ce priveste viitorul globalizarii, 27% dintre respondenti considera ca acest fenomen va continua in cadrul unor blocuri comerciale, 19% dintre acestia cred ca va fi greu de impacat globalizarea cu sustenabilitatea pe termen lung, 17% se asteapta ca, in viitor, sa scada gradul de globalizare, iar 15% ca aceasta se va reintoarce la nivelurile de dinaintea crizei Covid, in urmatorii ani.
„Pe fondul turbulentelor economice din ultima perioada, este firesc pentru managerii companiilor europene, atat furnizori cat si vanzatori, sa caute noi solutii pentru restructurarea rapida a relatiilor economice globale. Tot mai multe companii doresc sa reduca la minimum dependentele pentru a-si creste rezilienta si pentru a asigura continuitate in aprovizionare. Trebuie dezvoltate noi piete de vanzare, cu riscuri mai reduse, care impartasesc aceleasi valori, Europa aflandu-se in topul preferintelor. In acelasi timp, trebuie avute in vedere si obiectivele de sustenabilitate.", a declarat Kurt Weber, Managing Director, Horvath Romania.
Studiul Horvath, intitulat „Deglobalization Tendencies", a fost realizat, anul trecut, prin chestionarea a 150 de top manageri din toate industriile, din 6 piete europene principale: Germania, Franta, Italia, Polonia, Spania si Marea Britanie. Managerii intervievati lucreaza pentru companii cu vanzari anuale de cel putin 200 de milioane de euro.
