CONCORDIA: Este posibil sa vedem un val de insolvente pe care nu-l putem anticipa

Afaceri, Juridic, Finante & Impozite 15. leden 2021

Deficitul bugetar va pune o presiune importanta pe finantele publice si nu este inca foarte clar in ce masura economia isi va reveni pe masura ce pandemia este adusa sub control, potrivit unei scrisori deschise adresate de Confederatia Patronala Concordia primului ministru al Guvernului, Florin Citu. Reprezentantii mediului de afaceri estimeaza faptul ca, odata ce masurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil sa existe un val de insolvente ce nu poate fi anticipat in acest moment.

"Apreciem strategia fiscal bugetara pe termen scurt care urmareste consolidarea bugetara prin controlul cheltuielilor si cresterea eficientei colectarii veniturilor, fara o augmentare a fiscalitatii, actiune care ar fi contraproductiva relansarii economice. Odata ce masurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil sa vedem un val de insolvente pe care deocamdata nu-l putem anticipa", precizeaza reprezentantii Concordia in documentul citat si semnat de Steven van Groningen (foto), presedintele organizatiei.

Oamenii de afaceri propun, in acest context, o serie de masuri pe care Guvernul le poate lua pentru pozitionarea economiei pe o traiectorie sustenabila.

Accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, inclusiv a programului NextGenerationEU de redresare post-Covid; ar fi utila o consultare cu mediul privat reprezentativ in procesul elaborarii Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru a maximiza impactul ulterior al reformelor si investitiilor prevazute de PNRR in economie.
Majorarea multiplicatorului de crestere economica indus de fondurile europene si investitiile guvernamentale in economie;
Incurajarea acumularii si generarii de capital in randul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listarii la Bursa de Valori;
Imbunatatirea aptitudinilor fortei de munca pentru urcarea pe scara valorii adaugate, cresterea productivitatii si a PIB-ului potential;
Incurajarea sectoarelor cu avantaj competitiv, pentru asigurarea unei pozitii externe echilibrate pana in 2030.

Din punct de vedere al masurilor care ar trebui sa fie implementate din perspectiva politicilor fiscale/ guvernamentale, Concordia indica:

Politicile publice trebuie sa aiba un caracter anti-ciclic, pentru a asigura revenirea echilibrata din criza printr-un mix optim intre masurile de politica fiscala si cele monetare;
Trebuie prezentata o traiectorie credibila si un angajament clar pentru reducerea deficitului bugetar si echilibrarea structurii acestuia, in sensul scaderii ponderii cheltuielilor rigide, pentru a asigura mentinerea ratingului de tara in categoria investment grade. O eventuala diminuare a ratingului ar avea ca principala consecinta cresterea costului de finantare a statului si implicit a economiei;
Tintirea unui surplus primar in urmatorii cinci ani, ce ar reduce deficitul extern spre zero si implicit efectul negativ al exportului net asupra cresterii PIB.

Princialele masuri de consolidare fiscala care nu ar avea efecte negative asupra cresterii economice

eliminarea posibilitatilor de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionarii aparatului de stat, atat prin cresterea digitalizarii, cat si prin stabilirea unor criterii clare de performanta; externalizarea marilor proiecte de investitii pentru eficientizarea acestora si pentru a spori multiplicatorul de crestere economica;
Stimularea economisirii pe termen lung si a capitalizarii firmelor, pentru a asigura o consolidare regionala;
Transparentizarea actionariatului din firme si acordarea de prioritate companiilor listate, sau care au norme de guvernanta corporativa similare, in contractele publice;
Implementarea unui management performant in companiile publice si listarea acestora la bursa;
Sporirea cheltuitelor publice in cercetare, dezvoltare si inovatie;
Reforma administrativ-teritoriala pentru a stimula investitiile publice locale.

"Investitiile sunt baza unei economii durabile puternice, reziliente si diversificate, prin care Romania poate prospera. O imbinare a investitiilor publice cu cele private poate reprezenta sursa de finantare a unei economii al carui obiectiv este depasirea crizei economice generata de pandemie, iar acestea trebuie stimulate corespunzator de catre guvern. Capitalul autohton si cel strain trebuie canalizate spre proiecte din sectoare cheie pentru economia Romaniei, precum digitalizare, educatie sau sanatate. Acestea vor avea un efect multiplicator in economie, iar acolo unde investitiile sunt prezente, apar clustere cu efecte benefice pentru locuitori si afacerile din jur. In acest context ar fi utila schitarea directiei in care Romania doreste sa mearga si identificarea modalitatilor de actiune", mai spun reprezentantii Concordia.

Masuri pentru facilitarea investitiilor straine

ajustarea cadrului legislativ prin modernizarea si imbunatatirea acestuia pentru reducerea riscurilor pentru investitii si asigurarea transparentei si predictibilitatii ca premise pentru orice decizie a investitorilor.
legislatie dedicata in special sprijinirii investitiilor straine majore/noi, industriale/ productive.
consolidarea capacitatii administrative, printr-un organism dedicat pentru promovarea investitiilor. O institutie responsabila de promovarea si atragerea ISD poate oferi diverse avantaje, de la atragerea companiilor straine, consolidarea legaturilor in amonte dintre companiile transnationale si firmele locale, incurajarea companiilor sa-si dezvolte filiale si sa aduca segmente din lantul de productie cu valoare adaugata mai ridicata in tara gazda, consolidarea legaturii dintre industrie si mediul universitar, dezvoltarea capitalului uman domestic, la utilizarea ISD pentru a promova cresterea economica descentralizata sau generarea unor clustere industriale sectoriale.
Pe termen lung, atragerea investitiilor straine directe pentru o tara emergenta precum Romania, ar trebui sa fie un pilon activ, esential al strategiei de dezvoltare economica.

Masuri propuse cu incidenta in sectorul de constructii

Piata muncii

Desi probabil Romania va depasi prezenta criza fara un deficit cantitativ de forta de munca, schimbarile economice si sociale post-pandemie ne vor aduce alte provocari - un deficit calitativ pe fondul digitalizarii accelerate, necesitatea regandirii relatiilor de munca si a sistemelor sociale odata cu dezvoltarea de noi modele de afaceri si, respectiv, de munca (ceea ce in prezent numim munca atipica) si a sistemelor de educatie care sa tina pasul cu toate aceste schimbari, arata oamenii de afaceri.

Astfel, se impun o serie de programe care sa amelioreze deficitul calitativ:

Evaluarea eficientei programelor de suport pentru angajati implementate in contextul pandemiei (ex: indemnizatia pentru munca cu timp redus, somaj tehnic etc.) in vederea pregatirii pietei muncii pentru contextul economic dificil post-pandemic, cu eventuale ajustari, suplimentari de masuri etc;
Dezvoltarea de programe de invatare pe tot parcursul vietii pentru a pregati forta de munca calificata si educata cu flexibilitatea necesara pentru a se adapta la transformarile din economie indiferent de varsta;
Sustinerea investitiei in instruirea si recalificarea fortei de munca, prin modernizarea Comitetelor Sectoriale si Autoritatii Nationale pentru Calificari;
Modernizarea sistemului de ocupare a fortei de munca in directia unor interventii personalizate si multidisciplinare, care sa asigure cresterea gradului de ocupare in randul populatiei, precum si o tranzitie mai usoara de la un loc de munca la altul la orice varsta.
Flexibilizarea si digitalizarea relatiilor de munca pentru a raspunde dezvoltarilor tehnologice, extinderii telemuncii si noilor forme de munca;
Formalizarea dialogului social bipartit (patronat-sindicat) in legatura cu salariul minim, integrand un model mixt de negociere cu expertiza tehnica, urmand un model deja functional in Germania.
Dezvoltarea unui plan pentru regandirea scolilor profesionale si tehnice, precum si dezvoltarea invatamantului dual in perspectiva meseriilor viitorului, cu alocarea de fonduri pentru investitii in implementarea lui.
Dialogul social este un element fundamental pentru functionarea modelului social european, iar organizatiile sindicale si patronale puternice pot contribui semnificativ la dezvoltarea economica si sociala si implementarea reformelor structurale, in special in domeniul muncii, prin asigurarea unei legaturi directe cu angajatii si cu angajatorii. Acest deziderat poate fi indeplinit cu asigurarea unor institutii moderne si a unui cadru legislativ echilibrat.

Digitalizare

Pandemia Covid-19 a reprezentat un moment de cotitura in digitalizarea statului roman, aflat de multi ani pe ultimele locuri in topurile europene ce evalueaza digitalizarea, dar trebuie sa recuperam urgent pasii pierduti prin masuri sustenabile, care sa plece de la crearea unei infrastructuri inteligente, atat in ceea ce priveste institutiile, cat si cetateanul.

Masurile pe care patronatul Concordia le considera necesare sunt:

adoptarea actului normativ privind semnatura electronica avansata, care sa transpuna in legislatia nationala regulamentul european EIDAS. Reglementarea semnaturii electronice trebuie sa fie flexibila, echilibrata si proportionala, propunand un model care are in vedere o abordare bazata pe incredere intre partile implicate, care, pe de o parte, inteleg riscurile asociate cu utilizarea fiecarui tip de semnatura si care, in acelasi timp, sunt pregatiti sa le asume, respectiv sa adopte masuri suplimentare de management al acestor riscuri.
adoptarea actului normativ privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, prin care sa se realizeze, intr-o maniera eficienta si optimizata, interconectarea intre institutiile publice, care sa conduca la simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor si timpilor de implementare, asigurarea unui mecanism de acces la informatii strict reglementat si respectat de catre toate institutiile publice, precum si mecanisme de protectie a serviciilor si datelor tranzactionate, oferindu-se astfel cetatenilor romani un acces rapid si modern la serviciile institutiilor publice. Adoptarea unei politici de tip “Cloud-ready” este un pas important in pregatirea statului roman pentru o politica publica de tip “Cloud-first”, care sa permita modernizarea si digitalizarea complete. Cloud-ul guvernamental trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu si tehnologii SaaS (software ca serviciu) existente, fie parteneriate cu furnizorii de tehnologii Cloud, fie sa adopte un model hibrid.
dezvoltarea cadrului normativ pentru punerea in circulatie a documentelor electronice de identitate pe o scara cat mai larga, cat mai curand posibil. Introducerea noilor carti electronice de identitate are potentialul de a produce o transformare profunda in ecosistemul digital romanesc, in masura in care sistemul va fi unul deschis, usor de folosit, inclusiv, accesibil si care va democratiza semnatura electronica.
alinierea si integrarea proiectelor si initiativelor legislative care privesc identificarea electronica a persoanelor, semnatura electronica si cartile electronice de identitate.

Investitiile in infrastructura

Trebuie accelerat ritmul de construire a autostrazilor in ordinea descrescatoare a costului de oportunitate, aceasta fiind o prioritate atat pentru sectorul transporturilor rutiere, cat si pentru intreaga economie nationala. Bucurestiul trebuie conectat ca principal centru economic cu reteaua de autostrazi din UE - Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan-european nr. IV.

"Solicitam realizarea de centuri ocolitoare pentru a scoate traficul intens din localitati, remedierea cu prioritate a podurilor restrictionate la 40 t/60 t etc., un iluminat corespunzator pe drumurile nationale, in zonele de intersectii si treceri de pietoni si aplicarea unor marcaje rutiere de calitate omologate de CE. De asemenea, solicitam imbunatatirea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu tarile UE si non-UE, prin extinderea numarului de benzi de control pentru fiecare sens de circulatie si realizarea unor spatii de parcare corespunzatoare", se precizeaza in scrisoarea deschisa.

Infrastructura feroviara necesita, de asemenea, alocarea unor sume importante in vederea cresterii competitivitatii in raport cu transportul rutier, sume care nu pot fi integral sustinute de la bugetul de stat, iar operatorii de transport feroviar de marfa trebuie sa fie sustinuti in vederea cumpararii unui material rulant de tractiune modern, care sa corespunda cerintelor actuale privind circulatia feroviara, mai arata reprezentantii oamenilor de afaceri. Ei solicita, astfel, Executivului cresterea valorii fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru lucrarile de reparare, intretinere si modernizare a infrastructurii feroviare. Acest lucru este necesar deoarece s-a constatat ca finantarea lucrarilor de intretinere, reparare si modernizare a infrastructurii feroviare este total insuficienta.

"Caile ferate sunt in plina expansiune in Europa Centrala si de Est. In acest context, dezvoltarea la nivel politic si economic/ industrial, aferente transportului feroviar de marfa si de calatori din Romania, va trebui sa confirme validitatea acestor dinamici in perioada urmatoare. Reguli noi si transparente, o piata cu jucatori adaptati la modelele de business ale companiilor europene concurente, proiecte de infrastructura viabile, achizitii de material rulant performant si, eventual, o regionalizare, care ar putea permite o mai buna accesare si investire a fondurilor europene, trebuie avute in vedere in scopul crearii unui sector feroviar romanesc mai competitiv si mai sigur, in cadrul spatiului feroviar unic european", mai spun oamenii de afaceri.

Pentru a consulta integral masurile propuse de confederatia patronala Concordia, click aici!