Pandemia de COVID-19 a afectat serios economia Romaniei, de aceea, companiile sustin ca nu vor mai rezista la inca un lockdown. Primul lockdown, instituit in primavara anului 2020 de autoritati, s-a soldat cu un impact puternic nu doar asupra vietii sociale, dar si asupra activitatii antreprenoriale. Suntem cu totii de acord ca distantarea fizica este necesara si imperativa pentru sanatatea intregii comunitati. In egala masura, trebuie sa recunoastem si faptul ca aceasta masura are un efect secundar in mediul de business, devastator pe alocuri, manifestat asupra multor afaceri care se bazau pe interactiunea cu publicul pentru a-si desfasura activitatea. De la hoteluri la restaurante, de la mici buticuri de haine si cadouri, la florarii, saloane de infrumusetare si servicii de curatatorie, companiile au fost nevoite sa-si amane strategiile pe care se bazau in mod obisnuit si sa gaseasca, contra-cronometru, noi solutii de supravietuire. Unele au reusit, altele nu!
In luna aprilie 2020, mediul de afaceri din Romania a inregistrat o scadere drastica in ceea ce priveste initiativa antreprenoriala, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, numarul de infiintari de firme ajungand la cel mai mic nivel din ultimii 5-10 ani (Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului). De la inceperea crizei actuale, care a afectat puternic mediul de afaceri, 22,5 miliarde euro s-au pierdut din cifra de afaceri a companiilor, un milion de oameni au intrat in somaj tehnic si 35.000 de companii din industria HoReCa sunt inchise. In luna martie 2020, criza COVID-19 a afectat puternic initiativele antreprenoriale, indiferent de forma juridica a acestora (SRL, PFA, II etc.), inregistrandu-se scaderi de pana la 74% in comparatie cu anul 2019.
Conform studiului „Cum s-au descurcat companiile romanesti in 2020”, realizat de Association of Risk Professionals, cele mai afectate afaceri au fost cele din industria de spectacole culturale si recreative (scadere cu 37% a cifrei de afaceri), hoteluri si restaurante (minus 35%), industria extractiva (scadere de 21%), urmata de invatamant (minus 17%), industria prelucractoare si cea din sectorul de transport si depozitare. Daca privim cu atentie cifrele, acelasi studiu indica faptul ca cei mai mari contributori la bugetul de stat au inregistrat pierderi importante ale cifrei de afaceri.
In ceea ce priveste evolutia IMM-urilor, acestea au avut o scadere semnificativa a ritmului de crestere. In 2019, IMM-urile inregistrau un plus al afacerilor cu 30%, in timp ce anul trecut ele erau in scadere cu 46%. Daca in cazul marilor companii evolutia pe industriile de mai sus indica scaderi sub 50%, nu acelasi lucru se intampla si in cazul IMM-urilor, care au avut pierderi de 60% sau chiar 80% in cazul industriei textile.
Sectorul IMM a fost unul dintre cele mai afectate sectoare pe timpul crizei, atat in Romania, cat si la nivel global. Acest lucru a determinat guvernele statelor lumii, inclusiv din Romania, sa ia masuri urgente pentru mentinerea lor pe linia de plutire. Potrivit statisticilor oficiale, in Romania, trei din zece companii sunt in zona de risc, cu cheltuielile mai mari decat veniturile (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari), insumand 850.000 de angajati (o cincime din numarul total de angajati in sectorul privat). In tot acest timp, in administratia publica si de aparare, numarul angajatilor a crescut in perioada pandemica cu 42%. Daca ne uitam la datele Ministerului Finantelor Publice, in august 2021, numarul posturilor se cifreaza la peste 1.230.000, din care in administratia publica centrala circa 780.000 si in cea locala putin peste 450.000.
Pandemia a anulat cinci ani de progres
Pierderea masiva a joburilor a accentuat inechitatea globala, femeile, tinerii si angajatii din sectorul informal fiind cei mai grav afectati.
Agentia ONU pentru munca si securitate sociala apreciaza ca, la nivel global, ar fi putut fi create 30 de milioane de noi locuri de munca daca n-ar fi fost pandemia. In schimb, multe firme mici si mijlocii au dat faliment sau se confrunta cu dificultati care le ameninta existenta pe piata.
Cristina Chiriac, presedinta CONAF, a declarat: „Somajul nu arata si impactul asupra pietei muncii. Adevaratul impact, mult mai dur, l-a avut reducerea programului de lucru in majoritatea afacerilor cat si disponibilizarile din cauza restrangerii sau inchiderii activitatii in perioada pandemica. Antreprenorii au obosit sa isi tina in viata afacerile. Desi macro economic economia creste exponential, la nivel micro, companiile romanesti sunt intr-o situatie mult mai proasta decat in criza anterioara, datoriile ajungand la cel mai ridicat nivel din istorie, si nimeni nu stie cum vor fi platite. Toate aceste lucruri vor exploda in urmatorii ani, pentru ca exista, economic vorbind, un decalaj de doi ani intre o criza si cand incep sa se vada efectele. Ca urmare, incurajez Guvernul Romaniei sa adopte masuri ferme pentru evitarea unui nou lockdown. Mediul de business romanesc si societatea in ansamblu nu-si mai permit sa suporte costul unui nou lockdown care sa afecteze economia. In prima parte a anului 2021, economia Romaniei a recuperat pierderea din 2020 si este in interesul tuturor sa fim proactivi pentru a mentine aceasta tendinta de revenire la normalitate. Cred ca trebuie apasata pedala de acceleratie a vaccinarii, singura metoda validata stiintific, care poate proteja societatea si care se afla intr-un raport de interdependenta cu starea de sanatate a economiei romanesti”.
Problema in perioada pandemica o reprezinta, in continuare, forta de munca. Pierderea locurilor de munca din cauza pandemiei a distrus „cinci ani de progres”, subliniaza un nou raport al ONU. Din pacate, specialistii nu se asteapta ca situatia sa se remedieze prea curand.
2 din 10 IMM-uri s-au inchis in Romania de la inceputul pandemiei. Afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse sa ramana inchise fata de companiile mari
95% dintre companii au luat masuri pentru a supravietui crizei provocate de COVID-19, iar 90% le-au luat imediat dupa inceperea situatiei de urgenta. Cele mai frecvente sunt masurile financiare, ce protejeaza cashflow-ul pe termen scurt si mediu, urmate de masurile de protectie a angajatilor si masurile pentru pivotarea activitatii.
Doua din zece IMM-uri care s-au inchis in Romania la inceputul pandemiei au ramas inchise si dupa 6 luni, fata de o pondere de doar 13% in cazul intreprinderilor mari, potrivit unui studiu realizat de Mastercard in 19 tari, care arata ca afacerile mici sunt de trei ori mai predispuse sa ramana inchise fata de intreprinderile mai mari.
Romania, ca de altfel intreaga lume, se afla la 19 luni de la primul val al pandemiei de COVID, cel care a dus, in martie 2020, la decretarea primelor stari de urgenta, la primele masuri drastice de limitare a interactiunilor, la carantina cunoscuta acum in intreaga lume ca „lockdown”. Dupa 19 luni, autoritatile nu mai au scuza unei situatii noi si inca neexplorate, au vazut contestatiile, publice sau legale, au beneficiat de experienta altora si au avut suficiente parghii pentru a interveni.