Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) considera ca Instructiunea nr. 1/ 2021, contestata de reprezentantii pietei de constructii, ofera pietei mai multa claritate, predictibilitate, rigoare si mai ales, mai multe exemple cu privire la modificarile contractuale, in limitele legislatiei nationale si comunitare existente."Noua abordare cu privire la managementul modificarilor contractului va conduce in practica la o gestionare mai buna a relatiilor contractuale, concomitent cu o trasabilitate a documentelor Contractului, pastrand o pista de audit pentru fiecare etapa esentiala a implementarii contractelor de achizitie/ sectoriale. Dupa un amplu proces de consultare initiat in luna august a anului trecut si obtinand un feedback constructiv din partea a 12 organizatii active, ANAP a anuntat, in data de 19 ianuarie 2021, publicarea in Monitorul Oficial Partea I, nr. 56, a Instructiunii nr. 1/2021 emisa de presedintele ANAP cu privire la derularea si modificarea contractului de achizitie publica/ contractului de achizitie sectoriala/ acordului-cadru", noteaza o informare ANAP.
Agentia prezinta, sintetic, beneficiile pe care considera ca le aduce noua instructiune, precum si aspectele imbunatatite fata de instructiunile abrogate.
Beneficii cu caracter orizontal, general
● Consolidarea caracterului unitar de tratare a modificarilor contractuale pentru toate tipurile de contracte: servicii, bunuri, lucrari;
● Aplicarea unitara si clarificarea mecanismelor generale de utilizare a altor sume necesare pentru implementare, determinand o flexibilitate in implementarea celor trei tipuri de contracte (servicii, bunuri, lucrari);
● Imbunatatirea structurii de prezentare a informatiilor prin asigurarea unei conexiuni directe cu actul normativ superior, pentru ca autoritatile/ entitatile contractante sa-si eficientizeze resursa de timp atunci cand initiaza modificari ale contractelor/ acordurilor-cadru;
● Prezentarea unor exemple specifice pentru fiecare tip de modificare contractuala (peste 40 de exemple!) asigura o abordare unitara si implict evitarea blocajelor in derularea contractelor;
● Promovarea trasabilitatii si transparentei prin aparitia registrului modificarilor contractuale la nivelul autoritatilor/ entitatilor contractante, asigurandu-se astfel implementarea noilor prevederi legislative, respectiv publicarea in SEAP a tuturor modificarilor contractuale intervenite pe parcursul derularii unui contract/ acord-cadru de achizitie publica/ sectorial;
● Clarificarea modului de formalizare a modificarilor contractuale: au fost stabilite reguli privind utilizarea diverselor modalitati de consemnare a modificarilor contractului (cu sau fara act aditional);
● Reducerea numarului de acte normative: sintetizarea si actualizarea reglementarilor cuprinse in trei instructiuni emise in materia modificarilor contractuale (3/2017, 2/2018 si 1/2019) sub forma unei singure instructiuni.
Beneficii cu caracter specific
● Clarificarea modificarilor nesubstantiale indiferent de valoare, cum este in situatia inlocuirii subcontractantului/ introducerii unui nou subcontractant, situatia prelungirii duratei de executie a contractelor/ duratei de derulare a procedurii de atribuire (conform lit. e) de la art. 221, alin. (1) din Legea nr. 98/2016), prin evidentierea imprejurarilor care se pot incadra in prevederile acestui articol;
● Posibilitatea de ajustare a pretului chiar si in situatia in care exista prevederi contractuale care stabilesc faptul ca pretul este ferm, instructiunea abordand conditiile in care pretul contractului poate fi ajustat;
● Introducerea de noi prevederi referitoare la posibilitatea acoperirii cresterilor generate de majorarea salariului minim brut pe economie, inclusiv in ceea ce priveste manopera incidenta pentru personalul implicat - atat in cheltuielile directe cat si indirecte - subiect pus in acord cu punctul de vedere al auditorilor publici externi ai Curtii de Conturi implicati in actiunile de control;
● Clarificarea aspectelor referitoare la calculul cuantumului modificarilor contractuale, in special in ceea ce priveste compensarea intre notele de renuntare si cele de comanda suplimentara (calculul pragului valoric al suplimentarilor exemplificat in Anexa nr.2);
● Promovarea celor mai des intalnite exemple de modificari contractuale (categoria celor cu valoare scazuta, conform lit. f), cum ar fi:
- necesitatea implementarii unor optimizari in legatura cu obiectul contractului,
- suplimentarea produselor/ serviciilor/ lucrarilor,
- adaptarea proiectului tehnic la realitatea din teren,
- introducerea de noi produse/servicii/lucrari similare,
precum si clarificarea faptului ca un contract poate fi suplimentat cu 10-15% indiferent daca au avut loc alte modificari succesive.
● Clarificarea modificarilor contractuale expuse la b si c ale art. 221 din Legea nr.98/2016, mai exact explicarea acestora intr-o maniera care sa evidentieze diferentele in aplicare si impactul de natura financiara asupra valorii contractului, in special in ceea ce priveste tratarea serviciilor, bunurilor sau lucrarilor la care se renunta;
● Promovarea utilizarii clauzelor de revizuire, ca parte a conditiilor contractuale: au fost introduse exemple noi de clauze de revizuire pentru diverse situatii si reguli clare de alegere a indicilor utilizati in formulele de ajustare;
● Introducerea unui exemplu detaliat de calcul al pretului revizuit al contractului in cazul in care au loc mai multe tipuri de modificari contractuale, iar contractul are prevazuta formula de ajustare;
● Promovarea unei liste de verificare(Anexa 1) pentru a sprijini autoritatile/entitatile contractante sa identifice circumstantele aferente unui anumit tip de modificare nesubstantiala, dar si amenintarile care pot compromite initierea demersului de modificare.
Mentiune: trimiterile la articolele din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare sunt valabile, in mod corespunzator, si pentru articolele relevante din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, cu modificarile si completarile ulterioare.
"Precizam ca, in perioada urmatoare, ANAP va organiza mai multe sesiuni online de informare cu privire la aplicarea prevederilor noii Instructiunii. Acestea se vor desfasura in format live pe canalele de social media oficiale si vor fi accesibile publicului larg. Deziteratul nostru este de a oferi tuturor celor interesati o perspectiva cat mai clara cu privire la utilizarea in practica a dispozitiilor Instructiunii nr. 1/2021", precizeaza informarea.
Conform ANAP, la elaborarea actului normativ au contribuit autoritati/ entitati contractante, operatori economici, reprezentanti ai asociatiilor/ federatiilor profesionale, echipei de experti a Bancii Europene de Investitii si ai Curtii de Conturi a Romaniei.
FPSC contesta instructiunea ANAP de modificare a contractului de achizitie publica
Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) si-a manifestat public dezacordul fata de forma finala si continutul Instructiunii ANAP nr. 1/2021 imediat dupa publicarea acesteia in Monitorul Oficial. Constructorii spun ca, in continuare, dialogul dintre mediul privat si autoritati nu functioneaza si ca noua Instructiune, in forma publicata, nu rezolva problemele, ci, din contra, complica si mai mult lucrurile.
Punctul de vedere integral al FPSC referitor la Instructiunea nr. 1/ 2021 poate fi citit aici!
