La finalul anului 2021, Scoala de Stiinte Sociale a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul unei echipe de cercetatori ai Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a realizat o analiza privind evolutia economiei romanesti pe parcursul anului 2021, oferind in acelasi timp si previziuni pentru anul 2022, inclusiv cele mai importante tendinte economice de urmarit in perioada urmatoare.Potrivit cercetatorilor UBB, 2021 a fost anul redresarii deosebit de rapide a economiei, fenomen insotit insa de cresterea presiunilor inflationiste atat pe plan intern, cat si extern. Dupa scaderea de 3,7% din anul 2020, economia Romaniei a beneficiat de o recuperare dinamica inregistrand, conform estimarii specialistilor FSEGA, un ritm de crestere de 6,3% pana la finalul anului 2021. Aceasta evolutie inseamna ca PIB-ul tarii a reusit sa revina la nivelul pre-pandemic intr-o perioada relativ scurta de timp (in aproximativ 1,5 ani), pe cand in crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009), economia a avut nevoie de 5-6 ani pana la recuperarea completa.
In ceea ce priveste determinantii evolutiei favorabile a PIB-ului, cercetatorii clujeni identifica mai multi factori principali:
- Pe fondul masurilor de sprijin adoptate de autoritatile din intreaga lume, fara precedent in timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamica cu efecte pozitive, inclusiv asupra economiei romanesti.
- Pe plan intern, politica fiscala si cea monetara au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a ramas la un nivel ridicat, iar dobanda de politica monetara semnificativ sub nivelul inflatiei sprijinind revenirea economiei).
- In comparatie cu criza din 2008, situatia financiara mai solida a sectorului privat (in mod special, cea a populatiei) a jucat un rol semnificativ.
- Capacitatea agentilor economici de a se adapta noilor conditii, dar si structura specifica a economiei romanesti (cele mai afectate sectoare, turismul si industria ospitalitatii, au ponderi reduse in PIB-ul Romaniei) au jucat, de asemenea, un rol important.
Potrivit studiului, in a doua jumatate a anului 2021, economia Romaniei a inceput sa piarda din ritm, pe fondul cresterii presiunilor inflationiste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil si, in consecinta, asupra cererii in termeni reali a populatiei), al blocajelor aparute pe anumite segmente ale lanturilor globale de productie si de aprovizionare (care au afectat negativ, in mod special, activitatea industriala), respectiv al agravarii crizei energetice si valului din toamna al pandemiei de coronavirus.
Principalele fenomene economice de remarcat ale anului 2021
- Pretul materiilor prime (in special al barilului de petrol) a inregistrat o miscare sinusoidala: dupa ce, in plina criza Covid, cotatia la termen WTI a trecut pentru prima oara in istorie in teritoriu negativ (-37.63 dolari barilul), in perioadele urmatoare acesta a crescut semnificativ, atingand nivelul de 71 de dolari pe baril in decembrie 2021, devansand astfel chiar si cotatiile de dinainte de pandemie. Fara indoiala, cresterea pretului petrolului si al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflationiste amintite mai sus.
- Pe pietele financiare: principalele piete ale lumii au revenit spectaculos dupa crahul inregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P500 din New York acumuland 33% in perioada de 22 luni care au trecut de la inceputul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din Bucuresti – 21,5%. Unul dintre cei mai importanti indicatori ai sentimentului investitional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se afla la un maxim istoric de 39,53 in decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analisti, este un semn al supraincalzirii pietei.
- Deprecierea leului in fata euro de la debutul Covid in Romania a fost de 2,9%, ceea ce reprezinta o evolutie mult mai favorabila comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% in aceeasi perioada), dar in acelasi timp o performanta mai slaba fata de coroana ceha, care s-a depreciat cu doar 0,6% in fata euro.
- Preturile in domeniul imobiliar au inregistrat o scadere de scurta durata, de doar 1-2 luni la inceputul pandemiei, dupa care a urmat o ascensiune accentuata, cu pana la 14,1% la nivelul mediei nationale, 9% in Bucuresti, si 16,7% in Cluj-Napoca, fata de perioada de dinainte de pandemie.
"2022 va fi un an provocator din perspectiva mentinerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitara a pandemiei va genera efecte directe si imediate in evolutia societatii si economiei nationale", apreciaza rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Decanul FSEGA, conf. univ. dr. Razvan V. Mustata, adauga ca "in 2021 am asistat la o revenire dinamica a economiei nationale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decat in situatiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importanta de ritm spre finalul acestui an. Un factor important in aceasta evolutie este impulsul generat de redeschiderea economiilor nationale la nivel global. In 2022 se impune o schimbare de abordare in gestionarea situatiei economice nationale, fara a mai fi luat in calcul acest factor. Mai mult de atat, fara consecventa si coerenta in deciziile care vizeaza economia nationala nu vom reusi sa continuam stimularea cresterii consumului privat".
Crestere de 3,7% a PIB, estimata pentru 2022
Referindu-se la tendintele anului 2022, cercetatorii clujeni apreciaza ca faza incipienta si dinamica a procesului de recuperare s-a incheiat si se asteapta la incetinirea considerabila a cresterii economice. Astfel, dupa o recuperare spectaculoasa in anul 2021, ritmul cresterii economice ar putea incetini semnificativ, estimarile aratand o crestere de „doar” 3,7% a PIB-ului in anul 2022. Aceasta previziune se bazeaza in principal pe urmatorii factori:
- In majoritatea tarilor (inclusiv in cazul Romaniei), valoarea PIB-ului in termeni reali a atins sau a depasit deja nivelul inregistrat inaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerand ca impulsul generat de redeschiderea economiilor, in mare masura, s-a disipat deja.
- Dupa implementarea unui set de masuri ultra-expansioniste in anii 2020-2021, este preconizat ca, in anul viitor, orientarea politicii fiscale si cea monetare sa devina mai putin acomodativa, atat pe plan extern, cat si cel intern. In acest context, ne asteptam inclusiv la normalizarea graduala a cererii externe.
- Cresterea brusca a preturilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populatiei (mai ales in prima jumatate a anului 2022), limitand ritmul cresterii consumului privat.
- Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente in lanturile globale de productie si distributie, precum si a crizei energetice va fi un proces relativ indelungat, limitand cresterea economica.
- Mai mult decat atat, pandemia nu s-a incheiat inca si, in consecinta, situatia sanitara ar putea ramane relativ dificila in anul 2022 (mai ales in contextul in care vor aparea mutatii noi ale virusului SARS-CoV-2).
- In scenariul de baza, ne asteptam ca factorii mentionati mai sus sa limiteze semnificativ – insa fara a inversa – tendinta de crestere a economiei autohtone mai ales in contextul in care, se observa o revenire relativ rapida a pietei muncii, iar fondurile europene alocate Romaniei in cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natura sa sprijine cererea interna pe parcursul anului viitor.
In ceea ce priveste evolutia preturilor de consum, cercetatorii clujeni se asteapta ca rata anuala a inflatiei sa-si atinga varful in trimestrul 2 al anului viitor, iar ulterior sa se tempereze gradual in linie cu stabilizarea preturilor energetice si atenuarea blocajelor in lanturile de productie si aprovizionare dar si in contextul normalizarii politicii monetare.
Principalii trei factori de risc de urmarit in anul 2022
- Presiunile inflationiste atat pe plan global, cat si intern: socurile inflationiste (inclusiv cele care provin de pe piata energetica si din lanturile globale de productie) mai persistente decat preconizate ar putea declansa o intarire mai rapida a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra cresterii economice si a conditiilor financiare.
- Eventuala aparitie a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2.
- Vulnerabilitati specifice Romaniei: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent si al deficitului bugetar structural.
***
Studiul este realizat in cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, un proiect care monitorizeaza evolutia economiei nationale in timp real, in contextul pandemiei, respectiv starea economica a tarii, oferind in acelasi timp previziuni pe termen scurt si mediu privind pandemia si performanta economica a Romaniei. Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate in mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).
