Presiunea fenomenului de captura a statului in mediul de business, calculata printr-un index BSCP (Business State Capture Pressure) din Romania este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana (21), tara noastra fiind depasita la acest capitol doar de Bulgaria (26). Printre sectoarele economice vulnerabile in fata acestui fenomen se afla transporturile (inclusiv infrastructura), vanzarea de produse farmaceutice, telecomunicatiile si furnizarea de energie electrica si gaze naturale. Vanzarile de lemn, materiale de constructii si echipamente sanitare prezinta risc mediu de vulnerabilitate in fata fenomenului de captura a statului. De-a lungul timpului, constructiile si sectorul feroviar au reprezentat parghii importante pentru companiile cu management implicat politic de a-si asigura finantare.Acestea sunt cateva dintre concluziile raportului State Capture Assessment Diagnostics (SCAD) - evaluarea capturii statului, realizat de Centrul pentru Studii Democratice si prezentat la Bruxelles.
SCAD este un model complet deschis care permite studierea, masurarea si monitorizarea riscurilor de captura a statului la nivel national si sectorial si diagnosticheaza riscurile la nivel de tara si la nivel sectorial pe trei dimensiuni principale: capturarea afacerilor, facilitatorii institutionali si cei de mediu.
SCAD a fost realizat pentru cinci tari europene - Bulgaria, Cehia, Italia, Romania si Spania - fiecare avand diferite lipsuri de guvernare, considerate cele mai vulnerabile in fata fenomenului de captura a statului, din UE. Diagnosticul proiectului-pilot arata ca Bulgaria si Romania sunt cele mai vulnerabile la posibilitatea de a fi capturate.
Potrivit raportului, Romania se confrunta cu ineficienta politicilor anticoruptie (presiuni de coruptie si tipare de implicare), cele mai mari probleme fiind, ca si in celelalte tari analizate, legate de constructia de proiecte mari de infrastructura.
Fenomenul de captura a statului, manifestat preponderent in constructiile publice
Sectorul de constructii din Romania are o pondere de circa 6% din PIB in 2018 (11% in 2008), fiind un domeniu prioritar pentru economia tarii noastre. Desi coruptia se manifesta si la nivelul business-ului privat destul de pregnant, segmentul care conteaza foarte mult in fenomenul de captura a statului este cel al constructiilor de infrastructura publica (drumuri, autostrazi, spitale, scoli, gradinite etc.).
Printre indicatorii care au dus la aceste concluzii, rezultati in urma analizei, sunt faptul ca o anumita companie sau un numar redus de firme castiga prea multe licitatii publice, dar si aplicarea selectiva a controalelor si sanctiunilor in avantajul anumitor companii.
De pilda, din studiul atribuirii contractelor de lucrari publice in perioada 2007-2013 reiese ca 1 din 7 proiecte cu finantare europeana si 1 din 4 proiecte finantate de la bugetul de stat au fost atribuite in urma unor licitatii la care a participat un singur ofertant.
In plus, una din 10 autoritati contractante au fost capturate de firme cu conexiuni politice. Conform raportului SCAD, aproape 70% din capturi s-au realizat la nivel regional si judetean.
Totusi, in contextul represiunii coruptiei din Romania, alocarile clienteliste din punct de vedere al valorii contractelor a scazut de la 52% in 2007 la 39% in 2013. Cu toate acestea, nivelul capturarii autoritatilor contractante s-a mentinut stabila, la circa 19%.
Potrivit SCAD, in sectorul constructiilor, in perioada 2007-2015 cota licitatiilor la care a participat un singur ofertant s-a redus aproape la jumatate (de la 41% in 2007 la 22% in 2015), in timp ce numarul contractelor capturate s-a redus de mai mult de patru ori, respectiv de la 4.935 de contracte in 2007 la 1.118 in 2015.
Raportul SCAD mai precizeaza, totodata, ca Consiliul Concurentei din Romania este cel mai eficient impotriva monopolizarii si a coruptiei dintre autoritatile antitrust din cele cinci tari analizate. Autoritatile din Cehia sunt, insa, cele mai impartiale si implementeaza cele mai eficiente politici anticoruptie.
