Dupa data de 15 mai, cand se va incheia starea de urgenta si va fi instituita starea de alerta, Guvernul si-a propus eliminarea graduala a restrictiilor, pe baza criteriului epidemiologic. Potrivit Executivului, dupa aceasta data vor fi continuate politicile de crestere a capacitatii unitatilor medicale de a trata pacienti (atat covid, cat si non-covid), vor continua procesele educationale prin mijloace electronice, in domeniul economic va fi implementat un nou pachet de masuri in vederea relansarii progresive a activitatii, iar in domeniul investitiilor publice si fonduri europene, vor fi continuate eforturile de sustinere a proiectelor de infrastructura mare (autostrazi, drumuri expres, spitale regionale, cai ferate), prin accesarea optima a tuturor resurselor financiare nerambursabile disponibile la nivelul UE. De asemenea, vor fi asigurate, in continuare, asigurarea finantarilor adecvate pentru proiectele de investitii de interes local, prin programele gestionate de Guvern.Ieri, prim-ministrul Ludovic Orban a prezentat raportul de activitate a Guvernului dupa primele sase luni de mandat, care poate fi consultat aici!
"Ne propunem ca dupa data de 15 mai, in mod gradual, sa eliminam restrictiile, sigur avand la baza un singur criteriu, si anume criteriul riscului epidemiologic. Aceasta reducere a restrictiilor se va face intai pentru acele restrictii a caror ridicare genereaza cel mai mic risc epidemiologic. Evaluarea de risc epidemiologic este facuta de specialisti, de Institutul de Sanatate Publica, de consiliul de suport tehnico-stiintific are functioneaza ca suport pentru comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta si aceasta evaluare de risc epidemiologic este cea care sta la baza deciziilor pe care le luam in privinta ridicarii restrictiilor. Pentru fiecare ridicare de restrictii vom astepta o perioada sa vedem efectele. Perioada este cam de 15 zile, pentru ca 15 zile, 14 zile e perioada in care se manifesta virusul, perioada in care de la infectare genereaza simptomele si putem sa verificam in ce masura ridicarea anumitor restrictii afecteaza raspandirea virusului", a declarat Ludovic Orban.
Printre primele masuri de relaxare anuntate de executiv se afla redeschiderea comertului (cu exceptia mall-urilor), a centrelor de cosmetica/ frizerie/ coafura si a cabinetelor stomatologice, dar si a hotelurilor. "Hotelurile nu vor fi sub restrictie dupa 15 mai. Restrictii vor fi la restaurante, cafenele, baruri. Astea vor ramane. Aici trebuie sa va spun ca, din evaluarea de risc epidemiologic, restaurantele - mai ales in spatii inchise - sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemiologice. Si probabil va mai trece un timp pana sa se poata da drumul la restaurante, cel putin in spatii inchise", a explicat seful Executivului.
Premierul a mai spus ca va fi impus un set de reguli in ceea ce priveste transportul public si al celui cu mijloacele de transport in comun, dar si activitatea in birouri, atat ale institutiilor publice, cat si ale companiilor private. "Vom stabili reguli care au un singur rost, sa reduca riscul de raspandire a virusului", a precizat Ludovic Orban.
Masuri pentru redresarea economiei si sprijinul companiilor
Premierul a facut mai multe promisiuni referitoare la masurile pe care Guvernul ar urma sa le ia, in urmatoarea perioada, pentru redresarea economiei. Dintre acestea, Ludovic Orban a mentionat o schema de ajutor de stat care deja exista pe masa Comisiei Europene pentru aprobare si care presupune garantarea si asumarea pentru asigurarea creditelor comerciale. Premierul a mai vorbit despre un program de adaptare la piata muncii prin calificarea sau recalificarea angajatilor, dar si despre anumite avantaje pe care firmele le-ar obtine daca angajeaza tineri sau persoane cu varste peste 50 de ani. Ludovic Orban a mai spus ca se gandeste si la un program de genul "Romani pentru romani", prin care cetatenii sa aiba posibilitatea sa cumpere actiuni la stat, dar si la un program de tipul IMM Invest care se va adresa companiilor mari.
"In ceea ce priveste masurile economice la care ne gandim, in momentul de fata suntem intr-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa in perioada urmatoare. Nu numai de evaluare, ci si de implicare activa in cresterea resurselor financiare pe care le putem mobiliza pentru efortul de relansare economica. Sigur, aceste resurse provin din buget, provin din fonduri europene pe care le avem la dispozitie, de asemenea provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din Romania, credite care pot fi luate de pe piata internationala. De asemenea, intentionam sa largim instrumentul emiterii de obligatiuni pentru cetatenii romani care sa poata fi cumparate de cetatenii romani, astfel incat sa oferim un instrument suplimentar de economisire pentru cetateni si sa oferim posibilitatea cetatenilor care au resurse pentru a putea economisi banii pe care ii au suplimentar in astfel de instrumente de economisire, cum sunt: titluri de stat, obligatiuni. Chiar ne gandim ca anumite emisiuni sa fie realizate pentru niste obiective specifice, in care sa implicam cetateanul intr-un program «Romani pentru romani», ceva de genul asta, a explicat Ludovic Orban.
El a mai spus ca, "fata de previziunile unor analisti privitor la caderea economica, lucrurile stau mai bine decat ne asteptam. Ne-am uitat, inclusiv, pe incasarile la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat si la bugetul de sanatate - scaderile sunt mai mici decat previziunile care au fost facute. Acest lucru se datoreaza si masurilor economice pe care le-am adoptat".
Plan investitii BERD de 4 miliarde euro in Romania
Ludovic Orban a mai spus ca Romania are posibilitatea de a obtine o finantare BERD de 4 miliarde euro, pentru investitii. "Deja BERD-ul pot sa va anunt ca a luat decizia de a sustine un program de investitii in Romania, cu o valoare de 4 miliarde de euro, atat pentru mediul public, cat si pentru mediul privat. De asemenea, avem posibilitatea de a apela la credite la Banca Europeana de Investitii si de a implica Fondul European de Investitii in sustinerea anumitor proiecte; de asemenea, urmarim cu mare atentie disponibilitatile financiare pentru a genera un program amplu de investitii al companiilor de stat. Pilonii dezvoltarii economice, relansarii economice, cu siguranta ca se vor baza pe investitii publice si investitii private", a precizat primul ministru.
Fondurile vor putea fi utilizate pentru investitii in infrastructura de transport, dar si in energie si in zona financiar-bancara. "Integral planul de investitii al BERD-ului nu vi-l poate prezenta decat BERD-ul. Sigur ca am avut discutii, cel putin pe zona publica, am avut discutii si exista interes de implicare pe zona de infrastructura de transport. De asemenea, exista interes pe zona energetica, financiar-bancara, sunt zone de interese ale BERD-ului unde a si fost activ BERD-ul si unde a avut proiecte cu rezultate foarte bune. In ceea ce priveste implicarea pe zona privata, asta este decizia BERD-ului, ce tipuri de proiecte vor sprijini, dar vor fi foarte implicati in sustinerea companiilor", a explicat prim-ministrul.
Aproape 1,3 milioane de romani au revenit in tara dupa 23 februarie. Implicatii pe piata muncii
Ludovic Orban a mai spus ca, in ceea ce priveste angajatii, dupa 15 mai se va trece de la masura somajului tehnic la o masura activa, prin care, pentru fiecare persoana care este reangajata, plata salariului va fi sprijinita de stat. "Pentru orice persoana care revine in activitate in companiile pentru care se ridica restrictiile, vom participa la sustinerea platii salariului, cu un procent intre 35% si 41,5% - 41,5% reprezinta o parte din salariul brut, impozitul si contributiile", a precizat prim-ministrul.
El a mai spus ca vor fi generate masuri active si pentru persoanele care astazi nu au un loc de munca si ca va aloca fonduri suplimentare pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, dar si ca va incuraja ucenicia la locul de munca pentru absolventi.
"De asemenea, vom avea o grija si pentru tinerii absolventi, prin programe, de asemenea, finantate din fonduri europene. Aici, se cunoaste ca la nivel european, exista un Program SURE, de sustinere, prin care se va permite decontarea partiala a unor astfel de masuri pe care le vom lua pe piata interna. Nu in ultimul rand, vom incerca sa generam un program de readaptare la piata muncii, printr-un amplu program de calificare si recalificare, care va fi sprijinit partial din fonduri de la buget, partial din fonduri europene, dar printr-o aplicare diferita fata de modul in care au functionat aceste programe. Mai degraba, vom incerca sa luam ca partener compania care vrea sa angajeze, compania care vine pe piata, compania care vrea sa se dezvolte si are nevoie de angajati, si compania sa fie cea care decide furnizorul de training, care sa poate sa tina o perioada de timp viitorii angajati sa isi faca ucenicia la locul de munca, si, evident, vom pune conditii pentru a angaja aceste persoane care au parcurs procesul de training de catre compania prin care se deruleaza procesul de training, intr-un procent de minim 50% pe o perioada de timp de doi ani de zile, pentru ca sunt necesare astfel de conditii pe toate programele POSDRU, POCU nu au existat sisteme de evaluare ex-post, conditii care sa fie puse ulterior tuturor sesiunilor de training care au fost organizate", a explicat Ludovic Orban.
Prim-ministrul a precizat ca toate aceste masuri vor fi luate in contextul in care sunt aproape 300.000 de persoane carora le-au incetat contractele de munca in perioada starii de urgenta, si mai sunt alte circa 1.279.000 de cetateni care au revenit in tara dupa 23 februarie, cei mai multi din Italia, Spania, Germania, Franta si Marea Britanie.
"Estimarea noastra privitoare la numarul de persoane care vor fi in cautarea unui loc de munca este cam la 300-350 de mii de cetateni romani. De altfel, si pe evaluarea Comisiei Europene exista un risc de crestere a somajului pana la 6%. Tocmai din acest motiv generam aceste masuri economice, pentru ca cea mai buna forma de protectie a unui roman este sa aiba un loc de munca. Pentru cei care nu vor reusi sa se angajeze, exista Legea venitului minim garantat si, pana reusesc sa isi gaseasca un loc de munca, pot sa beneficieze de anumite forme de sustinere. Sigur ca ne dorim cat mai putin sa beneficieze. Din acest motiv incercam sa gandim produse si pentru mediul urban si pentru mediul rural, pentru a oferi posibilitatea de integrare. De exemplu, o sa punem la punct o masura activa inclusiv pentru zilieri. O sa pregatim un program pentru fermieri si chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, un program pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de sustinere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, pana la 40.000 de euro pentru constructia unei ferme. Sunt multi care s-au intors, in loc sa se mai duca sa culeaga sparanghel sau de astea, o sa incercam sa dezvoltam programe in care sa le permita sa isi deschida o ferma in Romania. De asemenea, v-am zis, incercam sa sustinem fermele, avem un program de sustinere a fermelor, mai ales a fermelor care au fost afectate in perioada respectiva. De asemenea, fermele care au fost afectate de seceta, vom acorda despagubiri - cred ca nu s-au mai acordat despagubiri de 11 ani; prin ordin comun s-au infiintat comisiile de evaluare care evalueaza pierderile provocate de seceta catre fermieri si, de asemenea, se va stabili un mecanism in care vom plati practic o parte din pierderile inregistrate de fermieri din cauza secetei", a mai aratat Ludovic Orban.
Declaratiile integrale pot fi ascultate/ citite aici.
