EECFA anunta scadere de 10% pe piata constructiilor din Romania, pana in 2024

Contrar previziunilor interne, ce includ o evolutie medie de 8%-9% pe piata constructiilor din Romania pana in 2026, analistii de la EECFA estimeaza o contractie de pana la 10% a sectorului pana in 2024, tara noastra urmand a trage in jos statisticile privind evolutia intregii piete de constructii din sud-estul Europei. Astfel, conform previziunilor EECFA de iarna, industria de constructii din sud-estul Europei va inregistra o scadere de 3% in intervalul 2022-2024, dupa ce toate cele 5 piete din regiune - Bulgaria, Croatia, Romania, Serbia si Slovenia - si-au revizuit in scadere prognozele nationale. 

Se poate considera, insa, ca analistii de la EECFA au luat in calcul in elaborarea analizei pentru tara noastra estimarile Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza din vara, cand institutia era la a doua revizuire negativa din acest an (dupa izbucnirea conflictului din Ucraina). CNSP a revizuit, insa, in sens pozitiv previziunile din prognoza de toamna, estimand o crestere medie de 9% a pietei nationale de constructii in perioada 2024-2026.

Revenind la analiza EECFA, analistii spun, insa, ca o contractie regionala de 3% in intervalul 2022-2024 nu este dramatica, avand in vedere ca vine dupa un interval de 6 ani (2024-2021) de crestere consecutiva pentru piata sud-europeana de constructii. 

"Drama este in Europa de Est, unde varful a fost atins in 2018, iar in 2021 piata era cu aproximativ 10% sub acest nivel de varf chiar inainte de inceperea razboiului din Ucraina. De atunci, EECFA a intrerupt emiterea de prognoze in Ucraina si s-a pregatit un raport de stare (status report). Fara Ucraina, ne asteptam ca piata de constructii din regiune sa atinga cel mai redus nivel de activitate in 2023", se arata in prognoza EECFA.

 

 

In contextul incetinirii economice prognozate, sectorul de constructii va fi tot mai afectat de instabilitatea politica din tara, care este probabil sa submineze reformele din cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta si sa intarzie punerea in aplicare a programelor operationale ale UE.

Productia totala de constructii este estimata a fi crescut in 2022.

Pentru 2023-2024, sectorul de inginerie civila este prognozat sa creasca intr-un ritm mai accelerat.

 

Productia de constructii rezidentiale s-a mentinut in 2022, dovedind rezilienta in context de razboi si pandemie, dar este probabil ca dinamica de dezvoltare sa se reduca in perioada urmatoare, pe fondul cresterii preturilor si a involutiei demografice.

Activitatea din domeniul constructiilor feroviare va creste, pe masura ce tot mai multe proiecte vor intra in implementare. Unele investitii de infrastructura rutiera pot fi demarate la costuri ridicate, din motive politice. 

Inflatia din domeniul energiei va determina constructia de instalatii, centrale, conducte si capacitati de stocare a petrolului si gazelor in 2022-2023. Aceste initiative ar putea, insa, sa fie obturate de politicile UE, care incurajeaza investitiile in proiecte de energie regenerabila si retele electrice.

 

Prognoza prevede ca piata de constructii din Romania se va contracta usor in 2023 si 2024, in contextul in care preturile materialelor de constructii sunt estimate sa creasca in continuare, nejustificat. 

Puterea de cumparare mai scazuta indusa de inflatie si cresterea ratelor dobanzilor la creditele ipotecare fac imprumuturile mai scumpe si foarte putini oameni isi pot permite sa cumpere o locuinta cu bani cash. 

Pe de o parte, Romania ar putea beneficia de instabilitatea globala actuala si ar putea atrage mai multe investitii straine pentru a-si dezvolta economia. Pe de alta parte, costurile crescute ale energiei se traduc prin costuri de operare si constructie mai mari si descurajeaza investitiile.

 

Situatia economica dificila va avea, fara indoiala, efecte negative asupra productiei din domeniul constructiilor. Piata interna este puternica, cu investitii publice si straine ridicate, precum si cu un nivel record de ocupare a fortei de munca record. Cel mai mare risc economic vine din cauza inflatiei si a recesiunii asteptate in UE.

Actuala incetinire economica ar putea adanci contractia sectorului de constructii, in cazul unei crize prelungite.

 

Slovenia a cunoscut o crestere a productiei de constructii, pe fondul unei evolutii economice generale puternice. Cu toate acestea, riscurile pentru viitor includ inflatia ridicata, cresterile mari ale costurilor de constructie si supraincalzirea cresterii economice. Si majorarea ratelor dobanzilor va scadea productia din sectorul rezidential, in viitor.

Constrangerile lantului de aprovizionare ar putea pune in pericol finalizarea proiectelor mari de inginerie civila.

 

 

 

Efectele directe si indirecte ale sanctiunilor luate de tarile occidentale impotriva Rusiei au afectat piata constructiilor, care a scazut mai rapid in 2022 decat se astepta anterior. Accelerarea fortata a proiectelor in transport si energie, ca raspuns la schimbarile in structura exporturilor si importurilor generate de sanctiuni, va stimula cresterea sectorului de inginerie civila. Multe programe vizate si proiecte nationale vor sprijini sectorul constructiilor pe tot parcursul orizontului de prognoza.

 

Industria constructiilor a incercat sa faca fata unei inflatii ridicate, care a condus la o crestere anuala de 120% a costurilor de constructie si la o majorare de 189% a preturilor locuintelor. Din 2000, a existat un anumit deficit intre numarul de locuinte construite si cele necesare, accentuat de afluxul de refugiati din Siria si din tarile vecine (3.920 de milioane inregistrati; numar necunoscut al celor neinregistrati).

Proiectul de locuinte low-cost al guvernului, elaborat in septembrie 2022, este de asteptat sa opreasca contractia actuala a sectorului constructiilor.

 

Perspectivele industriei de constructii depind de situatia existenta pe piata, ca urmare a distrugerii infrastructurii rezidentiale, nerezidentiale si a infrastructurii, precum si de incetarea ostilitatilor cu posibila redresare economica.

Suprafata totala a locuintelor deteriorate sau distruse este de 74,1 milioane mp (7,3% din suprafata totala a fondului de locuinte al Ucrainei), un numar care, din pacate, creste in fiecare zi. Refacerea fondului de locuinte va deveni o problema cheie pentru Ucraina dupa incheierea razboiului.

Infrastructura energetica ramane principala prioritate pentru redresare, deoarece aproape 40% din sistemul energetic a fost distrus.