DELOITTE: Sunt necesare masuri de stimulare a investitiilor in economie

Contextul economic intern si international, dominat de presiuni inflationiste si de incertitudini geopolitice, determina companiile care activeaza in Romania sa acorde o atentie sporita gestionarii costurilor, de la cele de productie, la cele operationale, de finantare si, nu in ultimul rand, la cele de conformare, potrivit declaratiilor expertilor Deloitte Romania in cadrul editiei din acest an a conferintei anuale Deloitte Tax & Legal Week. De asemenea, acestea trebuie sa ia in calcul masuri pentru sprijinirea salariatilor, afectati de cresterea generalizata a preturilor. In aceste conditii, pentru perioada urmatoare sunt necesare masuri de stimulare a investitiilor in economie, in special pentru absorbtia fondurilor europene pe care Romania le are la dispozitie in aceasta perioada, astfel incat economia sa creasca in mod sustenabil pe termen lung.

 

Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania: „Din perspectiva fiscala, companiile se confrunta, in prezent, cu costurile aferente implementarii noilor sisteme de raportare, respectiv SAF-T (Standard Audit File for Tax – fisierul standard de control fiscal), care a devenit obligatoriu anul acesta pentru marii contribuabili si care, de la 1 ianuarie 2023, se va aplica si contribuabililor mijlocii, Ro eFactura, in vigoare pentru bunurile cu risc fiscal ridicat si in relatia cu entitati detinute de stat, si Ro eTransport, pentru monitorizarea deplasarii bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul national, inclusiv cele care provin din achizitii si livrari intracomunitare. Faptul ca aceste obligatii au survenit in paralel a generat o presiune semnificativa atat pe contribuabili, cat si pe autoritatea fiscala, dar beneficiile asteptate pe termen lung ar trebui sa compenseze tot acest efort. Printre acestea se numara perspectiva unor controale fiscale mai putin impovaratoare de ambele parti, dat fiind ca acestea se vor putea derula la distanta, pe baza documentelor furnizate prin sistemele mentionate. Pana la implementarea integrala, insa, inspectiile fiscale se vor derula conform procedurilor actuale, iar finalul anului este, de regula, bogat in astfel de initiative din partea autoritatilor fiscale”.

Mihnea Galgotiu-Sararu, Partener Reff & Asociatii | Deloitte Legal: „In aceasta perioada observam o crestere a activitatii de control nu doar din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ci si din partea altor autoritati, cum ar fi Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sau Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. In cazul ANPC, exista si o schimbare a cadrului de reglementare, prin transpunerea in legislatia nationala a Directivei Omnibus, in luna mai a acestui an, care, printre altele, acorda autoritatii puteri de control si sanctionare sporite, inclusiv posibilitatea de a aplica amenzi in functie de cifra de afaceri. In acelasi timp, constatam o inclinare mai pronuntata din partea companiilor spre contestarea in justitie a masurilor impuse de autoritatile de control si spre solicitarea repararii pagubelor suferite. In acest context, sunt bine-venite masurile de digitalizare a instantelor, demarate in timpul pandemiei si continuate prin finantarea asigurata de PNRR, care vor ajuta ca aceste litigii sa fie mai putin disruptive pentru contribuabili. Totodata, asistam la un apetit in crestere din partea companiilor private, dar si a instantelor nationale sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cu scopul de a obtine din partea acesteia solutii pentru unificarea practicii la nivelul pietei comune si de a oferi garantii de obiectivitate si de impartialitate crescuta pentru mediul de afaceri. Aceasta tendinta este confirmata de faptul ca Romania a ajuns pe locul patru in Uniunea Europeana in functie de numarul de sesizari transmise CJUE in 2021”.

Dan Badin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania: „Pentru urmatorii doi ani nu sunt anuntate schimbari majore de legislatie fiscala, cele mai multe modificari urmand sa provina din angajamentele asumate de Romania prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si din legislatia europeana, care trebuie transpusa si in tara noastra. Din aceasta ultima directie asteptam adoptarea de catre Comisia Europeana a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscala internationala coordonata de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra in vigoare a fost amanat pana in 2024. Pentru pilonul I, care prevede redistribuirea partiala a profiturilor obtinute de gigantii din tehnologie catre statele sursa, nu exista evolutii notabile, din cauza blocajului aparut in Statele Unite ale Americii, situatie care ar putea readuce in discutie aplicarea taxei digitale individual de catre statele semnatare ale acordului OCDE sau chiar o directiva europeana in aceasta directie. In Romania, in contextul in care ministrul Finantelor a anuntat ca sprijina initiativa europeana pe Pilonul II, nu avem cunostinta despre potentiale modificari locale fata de propunerea Comisiei Europene. In principiu, multe dintre companiile romanesti, inclusiv microintreprinderile, nu ar fi afectate de o reglementare privind impozitul minim pe profit, datorita asa-numitei reguli de minimis: societatile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro si profit mai mic de un milion de euro, obtinute in tara in care activeaza, nu intra sub incidenta noilor reguli”.

 

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociatii | Deloitte Legal: „Incepand cu luna aprilie, prin adoptarea OUG 46/2022, investitorii non-UE care realizeaza investitii in Romania, de natura sa afecteze siguranta si securitatea nationala, in domenii variate, precum agricultura, IT si inteligenta artificiala, infrastructura critica din energie electrica, sisteme de prelucrare, procesare si stocare a datelor etc., sunt obligati sa obtina, in prealabil, autorizarea comisiei pentru examinarea investitiilor straine directe (CEISD) printr-o procedura noua care poate dura pana la 90 de zile. Conform definitiei actuale, investitorii non-UE cuprind, pe langa persoanele fizice/juridice cu sediul/domiciliul intr-o tara non-UE, si persoanele juridice cu sediul in Romania care sunt controlate direct sau indirect de catre o persoana fizica/juridica cu sediul/domiciliul non-UE. Se ajunge astfel ca sfera de aplicare a legii sa fie extinsa si asupra societatilor romanesti cu privire la care exista doar detineri intermediare non-UE, chiar daca controlul final este exercitat de catre o intreprindere UE. Spre deosebire de obligatiile anterioare, in care notificarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii avea loc exclusiv in situatiile de preluare a controlului, actuala legislatie extinde aplicarea si la operatiuni efectuate de societati romanesti precum infiintare de societati comerciale, majorare de capital social, imprumuturi acordate de actionari, reinvestire a profitului, obtinere de ajutor de stat”.

Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania: „O sursa importanta de investitii pentru economia romaneasca este reprezentata de fondurile europene alocate tarii noastre, in special datorita faptului ca, in aceasta perioada, mai pot fi atrase finantari aferente cadrului financiar 2014-2020, dar si din cele disponibile pentru perioada 2021-2027 si din PNRR. In aceste conditii, atat autoritatile, cat si sectorul privat trebuie sa se mobilizeze pentru a asigura o absorbtie optima, avand in vedere ca este vorba de un volum ridicat de finantare, de care economia Romaniei are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse (in contextul cresterii dobanzilor in intreaga lume din cauza inflatiei). In plus, aceste fonduri sunt preponderent directionate catre reforme structurale esentiale in actualul context economic, precum tranzitia energetica si digitalizarea si cercetarea-dezvoltarea. Desi unele fonduri (PNRR) vor fi directionate preponderent catre sectorul public, care ar urma sa deruleze proiecte in aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul in perioada urmatoare se pune pe stimularea mediului privat, in special a intreprinderilor mici si mijlocii pentru implicarea in astfel de activitati”.