Incidenta pandemiei coronavirus a readus in prim plan importanta dezvoltarii infrastructurii critice, in sectorul de sanatate in special, dar si in celelalte ramuri ale economiei, in general. Criza sanitara a luat prin surprindere intreaga planeta, iar tarile au implementat o abordare diferentiata in ceea ce priveste strategia de contracarare, evidentiindu-se divergentele continentale (SUA, Europa si Asia), in contextul factorilor care nu sunt strict dependenti de nivelul de dezvoltare din sferasectorului sanitar.
Analizand evolutiile cheltuielilor cu sanatatea din ultimii ani observam o crestere in Romania, atat ca nivel absolut (euro/ locuitor), cat si ca pondere in media Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene si principalul partener economic). Astfel, cheltuielile cu sanatate/ locuitor s-au majorat de la 308 euro in 2011 la 584 euro in 2018, dar Romania continua sa se mentina pe ultimul loc din Uniunea Europeana la acest capitol.
Ponderea cheltuielilor cu sanatatea/ locuitor in Romania in nivelul din Zona Euro a crescut, insa, de la 12,3% in 2014 la 17% in 2018, ceea ce confirma procesul de convergenta graduala. Cu toate acestea, in 2018 cheltuielile cu sanatatea au reprezentat doar 5,6% din PIB in Romania, un nivel inferior mediei Uniunii Europene de 9,9%.
Subliniem faptul ca in Romania spitalele prezinta cea mai ridicata pondere in totalul cheltuielilor cu sanatatea (46,5% din total in 2018, cu peste 10 puncte procentuale superior nivelului din Zona Euro). De asemenea, in Romania ponderea altor furnizori de bunuri medicale (spre exemplu farmacii) in totalul cheltuielilor cu sanatate este mai ridicata comparativ cu media Zonei Euro (niveluri de 25,1% respectiv 17,8% in 2018). Pe de alta parte, serviciile in ambulatoriu au reprezentat doar 14,9% din totalul cheltuielilor cu sanatatea in Romania in 2018, nivel cu 10 puncte procentuale inferior celui consemnat la nivelul Zonei Euro.
Subliniem faptul ca asistenta medicala curativa detine ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor de sanatate din Romania (aproximativ 55% din total in 2018), nivel superior tarilor din regiune membre ale Uniunii Europene, cu exceptia Poloniei.
Pe de alta parte, asistenta medicala preventiva si asistenta medicala pe termen lung au ponderi reduse in totalul cheltuielilor de sanatate din Romania (1,4%, respectiv 5,6% in 2018, cu mult sub nivelurile inregistrate in Zona Euro, de 2,8%, respectiv 16%). Romania nu este, insa, singura tara din UE cu o pondere in scadere a asistentei medicale preventive in totalul cheltuielilor cu sanatatea.
Nu in ultimul rand, atragem atentia cu privire la dependenta sistemului de sanatate de finantarea statului (79,7% in 2018, nivel apropiat de cel inregistrat in Zona Euro). De asemenea, ponderea finantarii personale in totalul cheltuielilor de sanatate este ridicata in Romania (19,5% din total), nivel superior celui din Zona Euro (15,3%).
Ne asteptam la dezvoltarea sectorului de sanatate cu un ritm ridicat in acest deceniu, intr-o evolutie influentata de consecintele pandemiei (accentul pe servicii de sanatate de calitate), potentialul ridicat de imbunatatire a infrastructurii critice (inclusiv proiectele de realizare a spitalelor regionale), persistenta costurilor reale de finantare la un nivel redus/ accesibil si implementarea programelor lansate la nivelul Uniunii Europene (Next Generation si cadrul financiar multianual 2021-2027).
*** Articol realizat de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica in cadrul Bancii Transilvania.
