Inceput agitat de an: schimbare de presedinti, la pachet cu potentiale cresteri de taxe in Statele Unite. Aparent, acest context ar putea aduce un avantaj pentru Uniunea Europeana, care, influentata de izolarea impusa de anii Trump, a devenit mai independenta, prevalandu-se de o reglementare conceputa pentru a tine China la distanta. In schimb, in mod paradoxal, la finele a sapte ani de negocieri, intre Europa si China pare sa se lege o prietenie, caci tocmai s-au angajat sa isi protejeze reciproc investitiile. Criza sanitara este de asteptat sa se prelungeasca si anul acesta, iar Romania are un nou guvern. Ce ar putea aduce toate aceste schimbari in plan fiscal?Noul presedinte american, Joe Biden, s-a angajat sa sporeasca veniturile pentru a-si compensa prioritatile politice. Astfel, el vrea sa taxeze si mai mult corporatiile - a propus rate in crestere pentru impozitul pe profit, dar si o majorare a GILTI (Global Intangibile Low Tax Income), pentru a le descuraja sa mute profiturile in afara SUA, recompensand companiile americane care investesc in America.
Biden si democratii lui din Congres par, in general, aliniati din punct de vedere ideologic, fiind in favoarea principiului ca cei bogati si corporatiile sa isi plateasca partea lor echitabila de taxe.
De cealalta parte, China iese intarita din criza sanitara – am vazut cu totii scenele prin care mii de oameni au sarbatorit venirea noului an pe strazile Wuhan-ului. Tot China este cea care, in ultimul an, a avut o crestere economica, de 3,2 %, ce-i drept, dar crestere, in conditiile in care pandemia face ca decalajul SUA si China sa se reduca considerabil. Ultimele estimari arata ca in 2028 China ar putea egala SUA.
De remarcat si faptul ca, in martie, China va deschide al 14-lea plan cincinal axat pe calitate, nu pe cantitate, o schimbare strategica a filozofiei economice, dar si pe consum intern. Pana acum, China era dependenta de crestere prin export – insa, prin noua filozofie, isi vor baza cresterea si pe consum intern in egala masura. Aceasta schimbare de paradigma vine cu o serie de masuri moderne pe care China le va implementa (potrivit planului cincinal): economie verde, noi tehnologii, cresterea nivelului de trai (dupa ce se considera atins obiectivul cincinalului precedent de eliminare a saraciei absolute) si reducerea dependentei de evolutia economiei globale. In plus, China a aplicat in 2020, in repetate randuri, reduceri de taxe stimuland investitiile, dar si afacerile locale.
Tot legat de China, ar mai fi de spus si faptul ca, in ciuda declaratiilor care mai de care mai vocale, privind mutarea centrelor de productie in zonele din Europa de Est, afacerile mari – masini electrice, de pilda, tot acolo s-au dus.
Europa, de cealalta parte, trebuie sa gestioneze nu doar redresarea economica, ci si Brexitul, petrecut, in cele din urma, cu un Acord, dar care lasa ceva goluri descoperite, cum ar fi, de exemplu, ce se va intampla cu entitatile din Marea Britanie care furnizau servicii bancare, care acum, fiind entitati terte, nu isi mai pot desfasura activitatea in Romania fara autorizatia Bancii Centrale sau lipsa de certitudine cu privire la modul in care se vor aplica noile norme de securitate sociala sau modificarile operate pentru lucratorii detasati.
Europa a trecut prin multe disensiuni anul trecut - a se vedea numeroasele intalniri pe tema fondului NextGeneration EU, privind redresarea spatiul comun, care au dezvaluit existenta mai multor centre de putere, cu interese proprii. Germania, de pilda, care a detinut si presedintia Consiliului UE pana la 31 decembrie, este tara care a pregatit bugetul pe anul acesta si care si-a impus pana la urma punctele de vedere in privinta politicilor economice, incurajandu-si, astfel, si companiile proprii.
In plus, ar mai fi de urmarit acordul semnat recent de UE cu China, care prevede garantii pentru investitori, respectarea proprietatii intelectuale, transparenta in subventionarea companiilor chineze de stat si interzicerea transferului fortat de tehnologie. Cu alte cuvinte, egalizeaza tratamentul companiilor care fac investitii – chineze in UE si europene in China. Acordul vine tocmai la finele anului in care s-a vorbit de delocalizarea companiilor din China, ca urmare a situatiei de dependenta de marfurile chineze, constientizata brusc in pandemie, odata cu blocarea lanturilor de productie si a transporturilor.
Daca la acest fapt adaugam si refuzul autoritatilor franceze de a aviza preluarea unei companii locale de catre o firma americana, desi SUA este cel mai mare investitor din Franta, putem sa ne gandim ca, de fapt, nimic nu mai este ceea ce pare a fi, punand la indoiala coerenta politicilor si relatiilor comerciale occidentale.
Sau, cu alte cuvinte, desi impreuna, fiecare pare sa fie pe cont propriu. Ceea ce ne aduce la ce poate face noul Guvern prin masurile anuntate in programul de guvernare pentru atragere de investitii si stimularea economiei locale.
Orice economist ar recomanda dezvoltarea de produse cu valoarea adaugata ridicata si orice fiscalist o administratie fiscala care sa lucreze in parteneriat cu contribuabilul, masuri regasite, din fericire, in programul de guvernare.
Daca Guvernul va face ce promite - predictibilitate fiscala, mentinerea cotelor actuale de impozitare si mentinerea caracterului contraciclic al politicii fiscale si de venituri, reducerea riscurilor fiscale si ancorarea de durata a asteptarilor inflationiste la niveluri apropiate cu cele din zona euro, adica ceea ce cere de ani buni mediul de afaceri, atunci ar da un bun semnal in piata, care ar amplifica efectele politicilor economice si fiscale avute in vedere.
Trei sunt temele mari care mi-au atras atentia in zona fiscala. Prima vizeaza planul de elaborare a unui studiu de impact privind posibile facilitati fiscale in vederea reformarii impozitarii muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, ce ar urma sa fie pilotat din 2022, asa cum inteleg. Cum se stie, contributiile sociale in Romania sunt la un nivel ridicat, iar o reforma in aceasta zona ne-ar putea face mai atragatori in ochii investitorilor.
O alta zona de interes ar fi consolidarea schemelor de ajutor de stat si a stimulentelor pentru domeniile prioritare, afectate negativ de migratia fortei de munca cu o calificare superioara, prin sustinerea parcurilor tehnologice si industriale; prin stimularea infiintarii de parteneriate de cercetare invatamant si mediul de afaceri; dezvoltarea de politici si mecanisme de finantare pentru implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvata a costurilor, riscului si recompenselor intre guvern si sectorul privat in sectoarele cu o dinamica ridicata a cresterii economice, dar deficitare in competente disponibile pe piata fortei de munca sau sprijinirea financiara a activitatilor generatoare de externalizari pozitive (cercetarea - dezvoltarea, eficienta energetica) si taxarea activitatilor care conduc la externalitati negative (activitatile poluante). Pentru ca acest tip de masuri ne-ar ajuta sa obtinem acea valoare adaugata despre care vorbeam.
Dar, ce am apreciat cu adevarat este, mai ales, promisiunea de schimbare a paradigmei relatiei stat-contribuabil, in special prin sustinerea conformarii voluntare si a unei administratii mai prietenoase cu platitorul de taxe. Intotdeauna am fost de parere ca platitorul de taxe trebuie perceput ca un client. Si, de-abia de-aici, am putea incepe cu adevarat transformarea.
Pe de alta parte, insa, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca Romania va trebui sa aplice tot ceea ce se hotaraste la nivel european, de care se tot vorbeste la Bruxelles - taxa pe plasticul nereciclat sau taxa pe emisiile de carbon impusa importurilor pe piata unica, de pilda.
In concluzie, batalia se va da in continuare la nivel global si tarile lumii vor continua sa caute alte si alte metode prin care sa atraga investitori si, deci, venituri. Asa cum am spus mereu, fiind o tara mica, suntem norocosi sa ne aflam in spatiul Uniunii Europene, pentru ca avem o mai mare putere de negociere si o piata de desfacere. Ceea ce nu inseamna, insa, ca pe plan local nu trebuie sa fim flexibili, creativi si rezilienti si sa nu ne aparam interesele locale.
*** Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, lider al activitatii de consultanta fiscala si juridica in clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrala si de Sud-Est si Asia Centrala (CESA)
