Investitiile in start-up-uri romanesti de Inteligenta Artificiala (AI) vor ajunge la aproape 50 milioane de euro anual in 2025, potrivit estimarilor Horváth & Partners, unul dintre cei mai importanti jucatori locali si internationali pe piata consultantei in management. In plus, potrivit unui raport Coursera, una dintre cele mai prestigioase platforme de invatare online din lume, Romania a fost clasificata ca fiind competitiva in zona de AI, tara noastra aflandu-se intr-o pozitie buna pentru a sustine si beneficia de pe urma revolutiei AI din punct de vedere al competentelor. Piata fortei de munca va fi, la randul sau, puternic influentata de procesele de robotizare (RPA), AI si intreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare si e-learning. Din estimarile Horváth & Partners, intre 40% si 50% dintre locurile de munca existente ar putea fi inlocuite de solutii de automatizare, pana in 2030. In ceea ce priveste sectorul de constructii, acesta are o adoptie mai lenta a noilor tehnologii in comparatie cu celelalte industrii. Totusi, noile tehnologii vor revolutiona si aceasta piata in momentul in care vor fi adoptate la scara larga.
Interviu cu Constantin Pelehra, Managing Consultant la Horváth & Partners Romania.
Constantin Pelehra este pasionat de aria Advanced Analytics, care utilizeaza algoritmi pentru a recunoaste tipare in seturi mari de date pentru a face predictii sau clasificari si a automatiza inteligent decizii de business; a lucrat in dezvoltarea de solutii de Advanced Analytics pentru companii din diverse industrii.
- Care sunt tehnologiile noi care se pot utiliza pe santierele de constructii in acest moment?
- Un subdomeniu al Inteligentei Artificiale in care s-a inregistrat un progres mare in ultima perioada este cel de computer vision, care inseamna abilitatea de a interpreta imagini si a recunoaste obiecte si actiuni. Spre exemplu, drone sau roboti se pot misca pe santierul de constructii si prin imaginile pe care le capteaza acestea pot sa ofere mai multe informatii, cum ar fi date in timp real despre stadiul constructiei. De asemenea, dronele pot observa si raporta orice fel de riscuri care apar in procesele de constructie, acestea putand fi corectate imediat. Totodata, mai exista, pe partea de realitate augmentata, posibilitatea de realizare a prototipului constructiei inainte de inceperea lucrarilor si maximizarea din perspectiva sigurantei, a design-ului, a eficientei constructiei etc. Aceste tehnologii se folosesc deja pe santierele de constructii din lume si, daca nu au ajuns inca si in Romania, cu siguranta o vor face in scurt timp.
In decembrie 2019 a fost construita cea mai mare cladire din lume cu un robot de imprimare 3D. Are aproape 10 m inaltime si circa 640 mp suprafata desfasurata. A fost construita intr-un timp record si partea de roboti cu imprimare 3D, care folosesc un amestec similar betonului pentru printarea efectiva a zidurilor, este posibil sa revolutioneze industria constructiilor din perspectiva timpului foarte scurt de executie si, daca va fi adoptata la scara larga, din perspectiva costului foarte redus pe care ar putea sa il aiba pentru constructia unei locuinte, cel putin pentru locuinte cu niveluri joase.
- Ce impedimente sunt in adoptarea noilor tehnologii in sectorul de constructii?
- La nivel global, industria de constructii are o adoptie mai lenta fata de alte industrii. Sunt alte probleme care preseaza piata constructiilor, dar conteaza foarte mult si faptul ca este nevoie de investitii substantiale atat in tehnologii AI, cat si in echipe care sa inteleaga conceptul de AI si aplicatiile lui in constructii. Aceste investitii in echipe sunt necesare inainte de investitiile propriu-zise in tehnologii.
Productivitatea este esentiala in constructii. Exista deja mai multe prototipuri de roboti inteligenti care pot sa lucreze in mod autonom. Recent, a fost dezvoltat un prototip de robot care poate sa construiasca toate zidurile din caramida pentru o casa de 150 mp in 33 de ore. Productivitatea poate sa creasca drastic. In general, acum prototipurile merg in directia in care robotii ajuta oamenii sau augmenteaza productivitatea oamenilor. Aceasta este directia.
In mod cert, odata ce o sa fie trecut pragul acesta de adoptie, va fi o revolutie si in constructii.
- Cand estimati ca s-ar putea intampla acest lucru?
- Faza aceasta de early adopters, in care se testeaza prototipurile printre initiatorii din domeniul constructiilor, va mai dura o perioada, poate 3-4 ani. Din 2023-2024, ar putea incepe adoptarea in masa a solutiilor de AI in zona de constructii. Investitiile vor fi mai mari decat in alte domenii, deoarece in aceasta zona va fi nevoie si de platforma robotica fizica care sa sustina AI, in sensul in care tot timpul santierul se muta, este nevoie de mutarea robotilor si inteligenta artificiala a robotilor urmareste tot ce se intampla in santier. Orice componenta hardware complexa este foarte costisitoare. In alte industrii, precum cea bancara, inteligenta artificiala este urmatorul pas de automatizare inteligenta a proceselor, dupa realizarea investitiilor in platforme de date si de management al datelor care in mare parte s-au realizat deja.
- Cum credeti ca se va face trecerea la noile tehnologii?
- Trecerea va fi treptata, cu siguranta. O sa existe o diferenta foarte mare intre cei care initiaza adoptarea de inteligenta artificiala si cei care vor ramane in urma, din toate perspectivele. Cea mai importanta este partea de productivitate. Trecerea se va realiza treptat, prin investitii substantiale. Si investitiile nu vor fi atat in capitalul fix, cat in capitalul uman. Pe partea de capital uman va fi nevoie de o sporire a tot ceea ce inseamna invatare pentru munca din constructii. Si aici vor exista joburi noi, care vor fi date in mare parte de interactiunea dintre om si robotul inteligent. Dar nivelul de complexitate o sa creasca. Este posibil sa fie si un impact asupra numarului de joburi.
- Care sunt avantajele si dezavantajele early adopters?
- Avantajul principal va fi posibilitatea de consolidare a pozitiei pe piata. Si daca early adopters nimeresc cum trebuie investitiile, acestia vor avea un avans mare in ceea ce priveste cresterea productivitatii si imbunatatirea calitatii. Dezavantajul ramane pe partea de risc al investitiei. Aplicatiile tehnologiilor AI din domeniul constructiilor inca raman de testat si de dovedit. Si, fata de alte industrii valoarea lor este semnificativ mai mare, deci este posibil ca unii sa nu reuseasca sa implementeze in mod corespunzator solutiile, si atunci sa existe un risc de castig diminuat din cauza investitiilor initiale. Intotdeauna exista un dezavantaj al early adopters, in orice industrie, pentru ca pe masura ce tehnologia este adoptata la scara mai larga, ea devine mai ieftina. Atunci va exista un cost pe care early adopters vor trebui sa il plateasca, si intrebarea este daca vor reusi sa il recupereze din cresterile de productivitate, imbunatatirea calitatii si consolidarea pozitiei pe piata.
- In ce fel se realizeaza transformarea AI a unei companii? Ce pasi trebuie urmati?
- In calitate de consultant in management, Horváth & Partners ofera o gama larga de servicii de consultanta in domeniul performantei la nivel de companie si optimizarea performantei organizatiilor private si publice: de la management strategic si inovatie, managementul proceselor si organizare, pana la controlling, managementul operatiunilor si achizitiilor, traininguri, consultanta in vanzari si IT. Principiul de consultanta al Horváth & Partners se bazeaza pe o cooperare intensiva, in parteneriat si orientata pe solutii, alaturi de clienti. Asistam companiile pe parcursul intregului proces de transformare, de la elaborarea conceptelor strategice, pana la implementarea si ancorarea acestora in cadrul companiei.
Abordarea noastra cuprinde doua faze principale: evaluarea si prioritizarea cazurilor de utilizare, respectiv implementarea acestora. In prima faza identificam cazurile de utilizare si analizam interdependentele analitice, dupa care evaluam si prioritizam cazurile de utilizare in termeni de fezabilitate si beneficii. A doua etapa presupune implementarea efectiva si treptata a cazurilor de utilizare corelate si evaluate, cu divizarea flexibila a activitatii.
