Productia de energie electrica din surse regenerabile va atinge, in acest an, cel mai rapid ritm inregistrat din anii '70, potrivit estimarilor celei de-a 58-a editii a studiului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI). Dar, si cheltuielile alocate infrastructurii de retea ar trebui sa creasca semnificativ pentru o integrare eficienta a resurselor si pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Apropierea rapida a termenelor-limita pentru reducerea emisiilor ridica probleme economiilor care inca sunt dependente de energia pe baza de carbune, cum sunt multe dintre statele din Europa de Est.Obiectivul tot mai ambitios al Uniunii Europene in privinta energiei regenerabile forteaza economiile de pe intreg continentul sa isi accelereze tranzitia. Cu toate ca Europa Occidentala mai are multi pasi de facut, tarile din aceasta regiune au un avans fata de multe state din Europa de Est, devenite mai recent membre UE, unde sunt in joc provocari specifice si influente geopolitice.
De la Marea Baltica, pana in Romania si in Balcani, multe tari si regiuni se confrunta cu numeroase probleme, inclusiv modernizarea infrastructurii invechite si reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Printre temele comune se numara nevoia de a actiona rapid in directia construirii capitalului de energie regenerabila si posibilul sprijin financiar din partea UE si a institutiilor sale, destinat sa ajute la realizarea tranzitiei. Avand in vedere diferentele din piete, politica si geografia au un rol esential in acest domeniu. Se observa in nordul regiunii argumente mai puternice in favoarea energiei eoliene, in timp ce in sud este evidenta optiunea pentru parcurile fotovoltaice, acoperind, de exemplu, multe hectare in Romania si Ungaria.
Tarile si regiunile care au aderat la UE in 2004, in primul val post-sovietic (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Slovenia), dispun de piete de capital relativ dezvoltate, dar multe dintre ele au un drum lung de parcurs in directia construirii infrastructurii pentru energia regenerabila.
Tarile care se afla in cele mai avansate stadii ale tranzitiei (de exemplu, Polonia) sunt si cele unde pot fi testate noi idei, atat in privinta tehnologiilor de productie a energiei regenerabile, cat si a instrumentelor de piata de capital care le sustin, considera Grzegorz Zielinski, seful directiei Energy Europe din cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Ca exemplu, mentioneaza obligatiunile verzi emise anul trecut de compania poloneza TAURON Polska Energia, care au atras fonduri in valoare de 324 milioane de euro (383 milioane de USD), directionate catre scoaterea din functiune a unitatilor pe baza de carbune ale companiei si construirea capacitatilor de productie a energiei din surse solare si eoliene, BERD subscriind aproape un sfert din aceasta emisiune.
Avand in vedere ca prima emisiune de obligatiuni verzi realizata de catre o societate de distributie a electricitatii a avut loc in Lituania si ca in Albania este finantata o platforma eoliana offshore plutitoare, Europa de Est reprezinta in mod clar un loc al inovatiei si schimbarii.
Apetitul pentru schimbare trebuie insa stimulat in anii care vin, pe masura ce obiectivele UE de diminuare a emisiilor de carbon devin tot mai ambitioase si mai presante. In timp ce multe dintre economiile Europei Occidentale dispun de o infrastructura bine dezvoltata pentru energia verde, Europa de Est are de parcurs o distanta mult mai mare pe aceasta cale. Polonia si Ungaria sunt singurele doua tari care au urcat in clasamentul EY al principalelor 40 de piete atractive pentru energie regenerabila, comparativ cu 13 regiuni din Europa de Vest.
Dintre statele Europei de Est, Romania este pe primul loc in ceea ce priveste energia regenerabila, capacitatea hidroelectrica a acesteia ajutand-o sa isi atinga obiectivul de generare a energiei din surse regenerabile pentru anul 2020 (24% din productia totala) cu cativa ani inainte de termen.
In 2020, obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2030 a fost majorat de la 40% la 55% din nivelurile anului 1990. Desi acest deziderat este esential pentru a mentine schimbarile climatice in limite gestionabile, el pune probleme semnificative multor economii dependente de energia pe baza de carbune.
Totusi, obiectivul UE este sprijinit de Noul Pact Ecologic, care va ajuta tarile si regiunile sa isi construiasca infrastructura necesara. Comisia Europeana a creat un Fond pentru tranzitie echitabila in valoare de aproape 17,5 miliarde de euro (20,7 miliarde de USD), al carui scop este sa sustina diversificarea economica in regiunile cu emisii mari de dioxid de carbon, care sunt dependente in mare masura de energia pe baza de carbune si care vor fi cel mai mult afectate de decarbonare, precum si recalificarea lucratorilor ale caror sectoare de activitate se perimeaza intr-un ritm rapid.
Cu sprijin din partea UE si a guvernelor nationale, aceste piete din Europa de Est demonstreaza deja ca pot gasi solutii inovatoare pentru a-si atinge obiectivele. Se modernizeaza retelele de distributie, se dezvolta tehnologii si sunt concepute instrumente financiare pe masura ce fiecare tara navigheaza printre obstacolele sale specifice de natura economica, sociala si politica, pe calea catre un viitor verde.
Mihai Draghici (foto), Director, Consultanta, EY Romania - O privire de ansamblu asupra domeniului energiei in Romania: Guvernul Romaniei a anuntat in 2020 ca tara a indeplinit obiectivul UE care prevedea ca 24% din consumul total de energie sa provina din surse regenerabile si ca tinta pentru 2030 a fost stabilita la 30,7%. In vederea atingerii acestui din urma obiectiv, se estimeaza suplimentarea surselor de energie regenerabila cu 7 GW.
Potrivit Planului National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, emisiile de gaze cu efect de sera trebuie reduse cu cel putin 50% fata de nivelurile din 1990 pana in anul 2030, in principal prin reducerea semnificativa a activitatii industriale, cresterea eficientei energetice si respectarea unor standarde de mediu mai stricte. Se anticipeaza ca atat obiectivul in materie de energie din surse regenerabile, cat si cel referitor la emisii, ambele cu termen in 2030, vor fi majorate in concordanta cu pachetul legislativ „Fit for 55” al Uniunii Europene.
In 2020, generarea de energie electrica depindea inca intr-o mare masura de combustibilii fosili (36%), urmati de hidroenergie (28%) si energie nucleara (20%). Capacitatile eoliene si solare au contribuit cu aproximativ 16% la mixul energetic. Ultimul deceniu a adus schimbari structurale semnificative in sectorul energiei. In timp ce cota carbunelui s-a injumatatit in intervalul de referinta, sursele de energie regenerabila au completat acest gol aproape integral, ca urmare a dezvoltarii accelerate din perioada 2010-2015, iar gazele naturale au inregistrat o crestere sustinuta de la 11% la 18%, in calitate de combustibil de tranzitie energetica.
Piata energiei din Romania s-a confruntat in 2021 cu o crestere abrupta a preturilor la energia electrica. Pretul mediu lunar in august pe piata pentru ziua urmatoare a depasit valoarea de 110 euro/MWh si a continuat sa creasca in septembrie si octombrie (data elaborarii prezentului raport), preturile maxime apropiindu-se de 250 euro/MWh. Obiectivele Pactului Ecologic European, capacitatile de generare invechite si interconexiunile limitate cu alte tari au fost printre cei mai frecvent mentionati factori ai cresterii pretului la energia electrica.
In vederea sprijinirii tranzitiei in conformitate cu Pactul Ecologic European si pentru a sustine decarbonarea sectorului energetic, Comisia Europeana a instituit mai multe mecanisme de finantare, precum: Planul de Redresare si Rezilienta (in valoare de 29,2 miliarde de euro), Mecanismul pentru o tranzitie justa (Romania fiind unul dintre principalii beneficiari, alaturi de Germania si Polonia) si Planul de modernizare.
Potrivit Planului de Redresare si Rezilienta agreat cu Comisia Europeana, Romania si-a asumat si urmatoarele obiective:
- adoptarea Legii decarbonarii pana in trimestrul al doilea al anului 2022, care vizeaza eliminarea treptata a centralelor energetice pe baza de carbune, cu o capacitate de 4,59 GW, pana la finalul anului 2032;
- adoptarea unei noi Legi a energiei pana in al doilea trimestru al anului 2023, in vederea introducerii contractelor pentru diferenta (Contracts for Difference, CfD), instituirii contractelor de achizitie directa de energie electrica regenerabila, simplificarii procedurilor de licentiere si autorizare pentru investitiile in capacitatile de energie regenerabila si implementarii raspunsului la cerere pe piata de echilibrare;
- semnarea unor contracte pentru diferenta pentru o capacitate instalata suplimentara de 3,5 GW din surse regenerabile in vederea promovarii productiei de electricitate, pana in trimestrul al doilea al anului 2025.
Sub egida principiului celor trei D (decarbonare, digitalizare si descentralizare), sectorul de afaceri romanesc este dispus sa valorifice aceste valuri ale schimbarii, in contextul in care companiile energetice multinationale intentioneaza sa introduca agenda de sustenabilitate in
strategia de afaceri si cauta oportunitati de investitii in surse de energie regenerabila in vederea sprijinirii obiectivelor Pactului Ecologic European, concluzioneaza Mihai Draghici, Director, Consultanta, EY Romania.
