Dupa noua ani de eforturi financiare pentru ca Romania si romanii sa-si recapete forta economica, pare ca ne intoarcem de unde am plecat, cel putin in termeni bugetari: Deficitul bugetar din februarie, de 0.59% din PIB, se situeaza la nivel apropiat de cel din februarie 2009, de 0.7% din PIB. Asta in conditiile in care situatia economica este cu totul alta: cu noua ani in urma, Romania s-a aflat intr-o recesiune puternica, in plina criza economica mondiala, iar PIB-ul s-a contractat cu peste 6%. In 2018, Romania tinteste o crestere economica reala de aproape 6% iar economia globala se afla in urcare.La nivel de incasari, este evident ca reducerile de taxe si impozite din 2017 (reducerea cotei de TVA, eliminarea supra-accizei si eliminarea taxei pe active, eliminarea celor 102 taxe) au fost masuri populiste cu efecte negative majore. Pierderea de venituri nu a putut fi recuperata din dinamica activitatii economice nici prin reintroducerea supra-accizei si nici prin reducerea evaziunii fiscale, asa cum s-a afirmat de catre coalitia PSD-ALDE. Dimpotriva, oprirea programului de modernizare a ANAF si politizarea ANAF raman singurele explicatii pentru reducerea colectarii veniturilor fiscale. Este ingrijoratoare scaderea incasarilor din impozitul pe profit si din accize in conditiile in care economia creste in ritm accelerat, supra-acciza la combustibil a fost reintrodusa anul trecut, iar consumul a crescut. Cat priveste incasarile din TVA, acestea au crescut fata de 2017, insa au scazut cu aproape 1 miliard de lei fata de 2016. De observat si ca in 2017 si 2018 ce s-a colectat din taxa pe valoare adaugata nu mai tine pasul cu consumul, ceea ce denota o crestere a evaziunii fiscale.
In plus, este extrem de grava continuarea denaturarii informatiilor publice legate de venituri: sumele sunt artificial ingrosate prin includerea subventiilor pentru agricultura in categoria sumelor primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si pre-finantari aferente cadrului financiar 2014-2020. Ne asteptam ca noul ministru de finante sa puna capat dezinformarii si sa inregistreze aceste subventii separat in bugetul general consolidat. Dar nu s-a intamplat! Concret, din cele 3,13 miliarde de lei inregistrate ca sume primite de la Uniunea Europeana, aproape 93% (2,9 miliarde de lei) reprezinta subventiile europene pentru agricultura, fonduri care au fost introduse in buget incepand cu anul 2017 pentru a creste, pe hartie, performanta guvernului in absorbtia de fonduri europene. Numai circa 230 de milioane de lei, adica 7 % din suma inregistrata sunt, de fapt, fonduri europene de coeziune. Adica nivelul real al absorbtiei de bani europeni!
Veniturile totale reale raportate la PIB de numai 4.3% sunt cele mai mici din ultimul deceniu, daca exceptam anul 2017 cand veniturile publice au colapsat atingand 4% din PIB in luna februarie. In conditiile in care, in perioada post-criza, veniturile totale din ianuarie si februarie s-au pastrat in intervalul 4.6-4.8% din PIB. Asta chiar si in anii cu reduceri semnificative de taxe si impozite, in special de TVA, cum au fost 2015-2016.
Balbaielile fiscale si slaba administrare a veniturilor isi spun cuvantul. Veniturile fiscale continua sa scada la 2.3% din PIB - cel mai scazut nivel din ultimul deceniu. Au scazut chiar si fata de anul precedent cu 0.1 puncte procentuale din PIB, cu 0.6 puncte procentuale din PIB fata de 2016 si cu 1.2 puncte procentuale fata de 2008. Scaderea veniturilor fiscale nu are nicio explicatie obiectiva in conditiile in care activitatea economica a crescut si nu am avut reduceri de taxe si impozite.
In structura, toate categoriile de venituri au scazut in termeni reali fata de primele doua luni ale anului precedent, iar unele au scazut chiar si in termeni nominali. Astfel, impozitul pe profit scade la 539 de milioane de lei, cu 31 de milioane sub 2017 si cu 205 milioane sub 2016. Accizele scad pana la 3.7 miliarde de lei, cu 245 de milioane de lei mai mici fata de primele doua luni ale anului 2017 si cu 466 de milioane sub 2016. Aceasta scadere continua la accize este ingrijoratoare in conditiile in care supra-acciza la combustibil a fost reintrodusa anul trecut, iar consumul a crescut. La o crestere anuala nominala a consumului de 22% in 2018 fata de 2016, incasarile veniturilor din accize ar trebui sa creasca in acelasi ritm, lunar si anual, respectiv o crestere de circa 900 de milioane de lei fata de 2016.
Celelalte venituri fiscale cresc in termeni nominali, insa nu tin pasul cu cresterea economica si consumul. Astfel, incasarile din TVA au crescut cu 681 de milioane de lei fata de 2017 si au scazut cu aproape 1 miliard de lei fata de 2016, respectiv circa 10%. Reducerea TVA cu 1 punct procentual in 2017 ar fi trebuit sa fie compensata in incasari prin cresterea consumului. Remarcam ca in 2017 si 2018 incasarile din TVA nu mai tin pasul cu consumul, ceea ce denota o crestere a evaziunii fiscale.
Incasarile bugetare din impozitul pe venit si la alte impozite fiscale scad ca procent din PIB desi reusesc mici plusuri nominale. Contributiile la asigurari cresc cu 28% fata de anul precedent, reflectand pe de o parte transferul contributiilor de la angajat la angajator si cresterile salariale in special in sectorul public si cresterea salariului minim.
In ceea ce priveste partea de cheltuieli, evolutia acestora arata clar ca programarea bugetara este total nerealista. Masurile populiste sustinute de Coalitia PSD-ALDE nu pot fi acoperite prin veniturile colectate chiar daca economia a crescut.
Situatia arata astfel: in primele doua luni, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 38.5% fata de anul precedent, pana la 47.8 miliarde lei, respectiv 5.2% din PIB. Cresterea spectaculoasa a cheltuielilor de capital se datoreaza, in principal, achizitiilor de echipamente militare (2.4 miliarde lei) si, intr-o mai mica masura, a celor la nivelul autoritatilor locale. Din pacate, numai 108 milioane de lei au fost cheltuiti pentru infrastructura rutiera de catre CNAIR. Cheltuielile de personal si cele cu asistenta sociala au ajuns, cumulat, la 84.2% din totalul veniturilor fiscale si contributiilor. Aceasta rigidizare a bugetului general consolidat indica disponibilitati financiare din ce in ce mai reduse pentru investitii in domenii vitale, cum ar fi educatie, sanatate, infrastructura. De altfel, evolutia negativa a veniturilor, coroborata cu cresterea cheltuielilor fixe din bugetul general consolidat, pun sub semnul intrebarii toate investitiile si in anul 2018.
