Ansamblurile rezidentiale Avalon Estates si Marmura, primele proiecte de locuinte dezvoltate de Prime Kapital in Bucuresti, cladirile de birouri Isho A - Timisoara, Millo Office si Tandem din Capitala, ale dezvoltatorului Forte Partners, sunt numai cateva dintre cele mai noi proiecte de anvergura semnate de arhitectii de la ADNBA. Renumit pentru proiectele sale elegante si detinator al mai multor premii interne si internationale de arhitectura, biroul este si autorul proiectului cladirii considerate cel mai frumos bloc de locuinte din Bucuresti - Urban Spaces Dogarilor, castigator al cinci premii intai in unele din cele mai importante concursuri de arhitectura. Noile ansambluri rezidentiale Urban Spaces 2 si Urban Spaces 5, aflate in stadiul de constructie, sunt proiectate la o calitate arhitecturala cel putin la nivelul cladirii de pe str. Dogarilor.Compania ADNBA este activa pe piata din anul 2003, fiind fondata, initial, de arhitectii Andrei Serbescu si Adrian Untaru. Ulterior, ca parteneri s-au alaturat si Bogdan Bradateanu si Esenghiul Abdul. In cateva cuvinte, arhitectii de la ADNBA isi caracterizeaza munca drept o incercare permanenta de a gasi echilibrul corect intre experiment si experienta in peisajul complex si delicat al vietii contemporane.
Interviu cu Esenghiul Abdul, Partener in cadrul ADN Birou de Arhitectura, specialist cu o experienta profesionala de 14 ani in arhitectura si design urban, cu experienta specifica in masterplanuri si proiecte la scara mare, cu functiuni mixte, atat in Romania, cat si in Marea Britanie si Arabia Saudita, pentru sectorul public si privat. Este absolventa a Universitatii de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” si detine un masterat in Studii Arhitecturale Avansate, la The Bartlett University College, in Londra.
- Ce proiecte aveti in lucru, in acest moment?
- Suntem, de mai multa vreme, implicati in dezvoltarea unui proiect de mari dimensiuni - Avalon Estate, pentru Prime Kapital. Un proces de proiectare de 18 luni de zile pentru dezvoltarea unui teren de 8 ha. Acolo am avut ocazia sa cream o comunitate asa cum ne-o imaginam noi, cu un mix de tipuri de locuire specifica unei comunitati, in care avem case individuale/ insiruite, apartamente in imobile de mici dimensiuni si rezolvare particulara, dar si apartamente in imobile colective, acestea pe langa o zona de servicii, un club, gradinita si un parc comun, accesibil direct locuitorilor. Marmura Residence este al doilea proiect in lucru, avand acelasi beneficiar, Prime Kapital. Acesta urmeaza sa fie dezvoltat in zona Bucurestii Noi, pe o suprafata de 15.000 mp, oferind 458 de apartamente de la studiouri la 4 camere.
Un alt proiect este ISHO A, un turn P+20E in Timisoara, langa lacul Bega. Acesta se afla, momentan, in constructie - partea de structura este deja finalizata. Cladirea face parte din ansamblu ISHO, care va redefini intreaga zona Take Ionescu - Baader prin construirea unui cartier care va include cladiri rezidentiale, birouri, hotel, spatii sportive, restaurante si locuri de joaca.
In afara proiectelor rezidentiale, la sfarsitul anului 2019 am finalizat constructia primei cladiri de birouri proiectata de ADNBA, SPLAY Office Building, pe Bd. Mihail Kogalniceanu, vizavi de Facultatea de Drept. In prezent, derulam mai multe proiecte office, printre care Millo Office Building si Tandem Building, pentru dezvoltatorul Forte Partners, care vor fi situate pe strada Matei Millo din centrul Capitalei, langa hotelul Novotel si Palatul Telefoanelor.
Alte proiecte, care se afla aproape de finalizare, sunt: Urban Spaces 2 - Mumuleanu 14, Dumbrava Vlasiei, Dragos Voda 17 si Calderon 80. Recent, am inceput santierul pentru un nou proiect, pe strada Sfintii Voievozi - Urban Spaces 5.
- Cum caracterizati evolutia biroului in ultimii ani? Ati ajuns la rezultatele dorite?
- Activitatea biroului a evoluat mult in ultimii doi ani, precum si in 2019. Proiectarea pentru dezvoltarile de mari dimensiuni a dus la implementarea si optimizarea unui nou mod de lucru. O parte importanta a acestui proces a fost organizarea biroului pentru eficientizarea timpului de proiectare si imbunatatirea colaborarii intre specializari. Target-ul nostru a fost obtinerea unei echipe unice, cu servicii de design integrate: design de interior, landscape (amenajari peisagistice), autorizatii, construction management, servicii HVAC, randari (imagini 3D, video virtual), marketing si branding. In momentul de fata, avem o echipa formata din 55 de arhitecti si 11 ingineri MEP, dar si planuri de crestere pentru viitor.
- Ce provocari intampinati, in prezent, in lucru, si ce tendinte sunt pe piata?
- O provocare a momentului de fata este data de proiectele rezidentiale care primesc si functiuni complementare. Una dintre tendintele pe care le observam acum este cea a dezvoltarii unor ansambluri integrate, de dimensiuni mai mari, multifunctionale, ce aduna in acelasi loc locuinte, birouri, spatii publice, servicii, sau facilitati sportive, si care aduc un plus de valoare calitatii locuirii. Credem ca este o directie buna, ce poate conduce la proiecte mai coerente, dezvoltate sustenabil in ceea ce priveste comportarea si utilizarea lor.
- Lucrati in sistemul BIM? In ce mod v-a influentat activitatea de proiectare?
- Am implementat modul de lucru BIM atat pentru proiectarea de arhitectura, cat si pentru MEP. Acesta ne permite accesul imediat la date legate de modelul construit, asigurand informatii complet coordonate. Acestea se traduc in economie de timp si de resurse, ce permit o mai buna optimizare a proiectului. Unul dintre cele mai mari avantaje este faptul ca, in cadrul unui proiect, atat echipa de arhitecti, cat si cea de ingineri, pot lucra in timp real pe acelasi model, reducand, astfel, neconcordantele dintre specialitati. Noi avem in-house o persoana responsabila - BIM Manager -, care se ocupa de implementarea si eficientizarea acestui mod de lucru, dezvoltand continut adaptat nevoilor noastre specifice, precum si script-uri. Acestea din urma au ca scop atat automatizarea task-urilor repetitive, cat si verificarea calitatii modelelor/ proiectelor. In acest fel, putem asigura o consistenta in ceea ce priveste calitatea proiectelor pe care le livram si o putem face intr-un timp mai scurt decat era posibil inainte sa implementam aceasta tehnologie.
- Ce impact credeti ca vor avea noile tehnologii din constructii, cand se vor generaliza?
- Cred ca, desi transferul tehnologic este mai rapid la nivelul comunicatiilor si al productiei de masa, transferul in procesele de constructie este mult mai lent. De cele mai multe ori, inovatiile high-tech sunt mai degraba vizibile in proiecte complexe, in special din punct de vedere ingineresc, cu functiuni de tipul marilor noduri de transport, aeroporturi, cladiri culturale reprezentative. Insa, la nivelul dezvoltarilor rezidentiale sau de birouri, controlate in mod obisnuit intr-un buget si o tema dictata de piata locala, este probabil ca aceste procese sa fie absorbite mai lent, cu atat mai putin sa devina un standard.
In ceea ce priveste ideea inlocuirii constructorilor cu roboti care sa indeplineasca niste task-uri repetitive pe santier, cred ca nevoia de forta de munca specializata pe anumite operatiuni este in crestere. Cu toate acestea, mare parte din robotica aplicata este concentrata in productia de materiale, mai mult decat in constructia propriu-zisa, santierele putand, inca, evolua in directia aceasta, mai ales in contextul noilor proiecte realizate in platforme BIM.
- Cum considerati ca percepe piata locala de constructii imperativele europene de sustenabilitate? Sunt aplicate pe santiere?
- Managementul resurselor energetice este, in continuare, un subiect destul de putin dezbatut in industria constructiilor, si ar trebui sa fie considerat ca o variabila in procesul de design inca de la inceput, nu doar un check-list in faza de proiect tehnic. In acest sens, ceea ce vedem de multe ori este o tendinta de a incorpora factori ce ajuta o certificare Green ca add-on, o valoare adaugata proiectului aproape incheiat, fara a constientiza impactul real pe care il poate avea mediul construit in contextul global.
Cu toate acestea, ideea de a prioritiza acest subiect al sustenabilitatii la nivel european/ international este, cred, un inceput bun; ar fi destul de dificil pentru arhitectii locali sa propuna interventii urbane sau constructii mai sustenabile fara a avea o platforma de acest tip in spate, care sa aduca subiectul in atentia tuturor, pe langa o educatie a utilizatorilor.
Cladiri mai verzi nu inseamna neaparat relationat cu un covor verde mai mic sau mai mare, ci cu impactul total pe care cladirea il va avea in ecosistemul in care se instaleaza, iar noi tinem cont de asta inca de faza de concept a proiectului.
PROIECTE IN LUCRU
