RO EN
السلة فارغة

IANCU GUDA: Increderea in raportarile financiare ale companiilor este in scadere

In precedentele trei articole am analizat evolutia tuturor companiilor active in Romania din perspectiva veniturilor, profiturilor si a impozitelor platite, constatand trenduri care nu contribuie la cresterea competitivitatii generale ale companiilor romanesti. Pe de o parte, veniturile companiilor cresc cu preponderenta in sectoare ciclice din comertul cu amanuntul sau ridicata (in special segmentul online), produse de lux, servicii medicale sau diferite activitati recreative. Industria este foarte slab reprezentata, atat din perspectiva veniturilor cat si a profiturilor. Anumite sectoare se prabusesc in lipsa investitiilor si in contextul scaderii cererii, precum constructiile de infrastructura publica, industria textila (productie, distributie, retail) sau industria extractiva. Din perspectiva impozitarii, microintreprinderile (care reprezinta 94% din companiile active in Romania), platesc un impozit dublu relativ la cifra de afaceri prin comparatie cu marile companii. Practic, prin aceasta analiza am surprins cele mai importante componente al contului de profit si pierdere al oricari companii: venitul (top line) si rezultatul net (bottom line).
In acest articol mi-am propus sa inteleg mai mult structura celor mai importante cheltuieli ale companiilor active in Romania, si evolutia structurii acestora in ultimul deceniu. In acest sens, am analizat structura cheltuielilor din exploatare si financiare in functie de principalele destinatii, pentru a vedea pe ce cheltuie cel mai mult banii companiile active in Romania. Cifrele rezultate sunt prezentate in tabelul urmator, impreuna cu principalele concluzii personale.
- ponderea cheltuielilor privind materia prima si marfurile a ramas relativ stabila (aproximativ 60%), pe durata intervalului analizat. In ciuda acestui fapt, ponderea cheltuielilor cu materia prima a crescut semnificativ, de la 22%, in anul 2007, la 27%, in anul 2017, fiind compensate partial de scaderea ponderii cheltuielilor privind marfurile, de la 41%, in anul 2007, la doar 30%, in anul 2017. Aceasta inseamna faptul ca marfurile finale sunt mai ieftine, in timp ce materia prima devine din ce in ce mai scumpa, alimentand practic presiuni asupra profitabilitatii companiilor;
- ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut de la 8%, in anul 2007, la 14%, in anul 2017, pe fondul cresterii salariului minim pe economie de aproape cincisprezece ori in ultimii zece ani. Astfel, ponderea salariului minim (impus prin lege) in salariul mediu pe economie (care reflecta capacitatea mediului de afaceri de a plati resursa umana) a crescut de la 27% in anul 2007 la aproape 40% la finalul anului 2017, indicand faptul ca majorarea repetata a salariului minim pe economie a fost realizata intr-un ritm mai accelerat decat poate fi sustinut de mediul de afaceri, din perspectiva evolutiei productivitatii. Cel mai mult au suferit companiile mici, care au inregistrat un nivel stabil al veniturilor in ultimul deceniu la 0,11-0,12 mil. Lei pentru fiecare angajat, in timp ce salariul mediu nominal net a crescut de la 1.700 Lei (anul 2007) la 2.700 Lei (anul 2018). Astfel, desi cresterea salariilor este un proces de ajustare necesar pentru temperarea fenomenului emigrarii, intoarcerea in tara a romanilor care lucreaza in strainatate si implicarea in campul muncii a populatiei inactive (aproape 4 milioane de persoane cu varsta cuprinsa intre 15-60 de ani), dozajul si momentul sunt elemente esentiale care pot decide sustenabilitatea acestor masuri pe termen lung;
- cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate au scazut marginal pe durata intervalului analizat, de la 5% (anul 2007) la doar 3% (anul 2017), ceea ce reflecta o scadere a investitiilor pe termen lung in active imobilizate corporale amortizabile (masini, echipamente) care sunt depasite de evolutia crescatoare a cifrei de afaceri. Aceasta reflecta faptul ca avansul veniturilor companiilor este alimentat de o stimulare a consumului produselor existente obtinute fara investitii semnificative (top-down), mai mult decat de inovarea produselor noi in urma investitiilor in cercetare-dezvoltare;
- cheltuielile financiare au crescut la 8%, in anul 2009, pe fondul cresterii dobanzilor din piata interbancara cauzate de impactul crizei financiare. Ulterior, pe fondul cresterii lichiditatii din piata interbancara si scaderii dobanzilor aferente creditelor nou contractate, ponderea cheltuielilor financiare a scazut la doar 1%, in anul 2017. Cred ca trendul se schimba in anul curent, in contextul cresterii dobanzilor din cauza presiunilor inflationiste;
- ponderea altor cheltuieli de exploatare a crescut de la 19%, in anul 2007, pana la 25%, in anul 2017. Aceasta reprezinta una dintre principalele probleme ale companiilor active in Romania, respectiv scaderea gradului de transparenta a cheltuielilor inregistrate la nivelul companiei. Categoria altor cheltuieli de exploatare include cheltuieli privind prestatiile externe(intretinere si reparatii, redevente si chirii, primele de asigurare, studii si cercetare, training si pregatirea personalului, cheltuieli cu alte servicii prestate de terti, comisioane si onorarii, protocol reclama si publicitate, transport de bunuri si personal, detasari, deplasari, posta si telecomunicatii, cheltuieli cu servicii bancare si asimilate), cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale, cheltuieli privind calamitati si alte evenimente similare (incepand cu 1 ianuarie 2015 nu se mai inregistreaza in categoria cheltuielilor extraordinare), cheltuieli cu despagubiri, amenzi si penalitati, cheltuieli cu donatii si subventii acordate.Realitatea din mediul de afaceri indica o frecventa ridicata a inregistrarii altor cheltuieli de exploatare, a unor servicii care nu au nicio legatura cu activitatea desfasurata de compania respectiva. In contextul diminuarii impozitului pe dividend, precum si posibilitatea distribuirii trimestriale a acestuia incepand cu luna Iulie a acestui an, cred ca aceasta tendinta se va tempera. Mai exact, actionarii angajati in propriile companii (sunt foarte multi, in conditiile in care 3 din 4 companii active in Romania au maxim 2 angajati) isi vor reduce propriile salarii impreuna cu diminuarea cheltuielilor de interes personal, cuplat cu distribuirea accelerata a dividendelor.
Concluzionand, evolutia structurii cheltuielilor, raportate de catre companiile romanesti, indica un mediu de afaceri slab tehnologizat (pe fondul unei ponderi scazute a cheltuielilor cu amortizarea in contexul unor active imobilizate reduse), cu un nivel al cheltuielilor salariale destul de scazut dar in crestere (de doua ori mai mic decat media inregistrata in Uniunea Europeana), care inregistreaza o marja bruta stabila (ponderea cheltuielilor cu materia prima si marfurile fiind aproape de 60% pe toata durata intervalului analizat), dar care nu este capabil sa transpuna diminuarea cheltuielilor financiare intr-o profitabilitate superioara din cauza cresterii altor cheltuieli de exploatare, intr-un context in care transparenta si gradul de incredere in situatiile financiare, raportate de catre companiile active in Romania, este din ce in ce mai scazuta. Pentru articolul complet, click aici!

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter