O serie de initiative de la nivel international vizeaza modificari in legislatiile fiscale nationale si internationale si au ca obiective principale adaptarea regulilor fiscale la noile modele de business si contracararea posibilitatilor de planificare fiscala agresiva. Punctul de plecare pentru o mare parte dintre acestea il constituie planul de actiuni elaborat in 2013 de catre OCDE, intitulat „Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting” (planul de actiune BEPS).Printre cele mai importante initiative din fiscalitatea internationala se numara Directiva UE 2016/1164 (Anti-Tax Avoidance Directive - ATAD), Instrumentul multilateral OCDE (Multilateral Instrument - MLI), propunerile de directive la nivel UE privind o baza fiscala (consolidata) comuna a societatilor (Common Corporate (Consolidated) Tax Base - CC(C)TB), precum si initiativele la nivel OCDE si UE in legatura cu dezvoltarea unor noi reguli pentru impozitarea sectorului digital.
Directiva UE 2016/1164 (Anti-Tax Avoidance Directive - ATAD) face parte dintr-un pachet de masuri al Comisiei Europene impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale si este o componenta dintr-o serie cuprinzatoare de masuri avute in vedere in Planul de actiune privind impozitarea echitabila si eficienta a intreprinderilor - prezentat de Comisie la 17 iunie 2015. Scopul ATAD a fost acela de a oferi un cadru comun la nivelul UE pentru punerea in aplicare a rezultatelor proiectului OCDE/G20 impotriva erodarii bazei impozabile si transferului profiturilor (BEPS).
ATAD se adreseaza contribuabililor supusi impozitului pe profit in cel putin un stat membru si prevede masuri ce vizeaza 5 domenii specifice:
- Limitarea deductibilitatii costurilor de indatorare
- Impozitarea la iesire (exit tax) in cazul transferurilor de active / transferul rezidentei fiscale / activitatii unui sediu permanent
- Regula generala anti-abuz
- Reguli privind societatile straine controlate (CFC)
- Reguli privind combaterea tratamentului neuniform al instrumentelor sau entitatilor financiare hibride
La un an de la adoptarea ATAD, la nivel UE a avut loc adoptarea unei noi directive, Directiva 2017/952 (ATAD II), care aduce modificari fata de ATAD cu privire la regulile referitoare la combaterea tratamentului neuniform al instrumentelor sau entitatilor financiare hibride.
Ce s-a intamplat in Romania? Primele patru masuri ale ATAD I (toate, mai putin regulile privind tratamentul instrumentelor / entitatilor hibride) au fost transpuse in Codul Fiscal incepand cu 1 ianuarie 2018 - cu un an inainte de termenul impus in cuprinsul Directivei. Pentru ATAD II (ce vizeaza regulile privind tratamentul neuniform al elementelor hibride), primul termen de transpunere in legislatia statelor membre este 31 decembrie 2019. ATAD II nu a fost inca transpusa in legislatia din Romania.
Daca vorbim de MLI (Instrumentul multilateral OCDE- Multilateral Instrument), acesta a fost dezvoltat si negociat intr-un grup de tari constituit la nivelul OCDE si are drept scop implementarea masurilor din cadrul pachetului BEPS referitoare la tratatele de evitare a dublei impuneri printr-o operatiune comuna care sa evite necesitatea negocierilor bilaterale intre state.
MLI va duce la modificarea modului de aplicare a mii de tratate bilaterale de evitare a dublei impuneri, implementand masuri anti-abuz precum cele privind prevenirea acordarii in situatii neadecvate a beneficiilor rezultate din tratatele de dubla impunere. MLI a fost semnat de Romania in 2017, insa nu a fost si ratificat. Prin urmare, nu este deocamdata aplicabil in legatura cu tratatele de dubla impunere incheiate de Romania.
In ceea ce priveste CCTB si CCCTB (Common Corporate (Consolidated) Tax Base - CC(C)TB), acesteareprezinta doua propuneri de Directive UE legate de: armonizarea la nivelul statelor membre a regulilor de calcul a bazei de impozitare supuse impozitului pe profit (dar nu si a cotei de impozitare), precum si introducerea de reguli privind consolidarea fiscala din punct de vedere al impozitului pe profit si repartizarea veniturilor la nivelul entitatilor unui grup pe baza unei formule de calcul.
Printre avantajele si obiectivele urmarite de introducerea CCTB si CCCTB se numara:
- reducerea semnificativa a costurilor administrative si a obstacolelor pentru companiile transfrontaliere din UE;
- oferirea posibilitatii la nivelul companiilor de a compensa profiturile obtinute intr-un stat membru UE cu pierderile obtinute intr-un altul;
- asigurarea unui sistem stabil si transparent la nivelul UE;
- asigurarea unei certitudini juridice sporite la nivelul companiilor;
- reducerea obstacolelor fiscale (cum ar fi dubla impunere) sau combaterea practicilor de evitare a impozitarii, stimularea investitiilor in cercetare si dezvoltare etc.
Toate aceste initiative din fiscalitatea internationala si europeana pot avea un impact semnificativ atat la nivelul companiilor (care pot fi puse in situatia de a-si regandi modelul operational si cel de finantare), precum si la nivelul statelor care vor implementa respectivele masuri fiscale.
Astfel, este sigur ca statele respective vor fi nevoite sa preintampine impactul acestor masuri din perspectiva atragerii de investitii si dezvoltarii mediului de afaceri, intr-o economie globala in care intreprinderile multinationale se adapteaza din ce in ce mai rapid modificarilor legislative. Ramane de vazut in ce masura (si cu ce viteza) se va adapta legislatia fiscala din Romania la ceea ce ofera peisajul fiscal global, in ideea de a beneficia de oportunitati si de a atrage intr-o mai mare masura investitii straine (care vor genera un impact pozitiv mai mult decat necesar la nivel macroeconomic).
