BNR: Nivelul ridicat al fiscalitatii - o problema presanta a firmelor

Dupa ce au renuntat, din decembrie 2013, la publicarea buletinelor lunare de conjunctura, expertii Bancii Nationale a Romaniei - BNR au continuat sa dea publicitatii o serie de informatii asemanatoare, cuprinse, pe de-o parte, in sondajul privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania (ce apare de doua ori pe an), iar pe de alta parte, in sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei (cu o frecventa de aparitie de patru ori pe an).

Primul sondaj, efectuat semestrial asupra unui esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, din care circa 85% sunt IMM, iar corporatiile se includ exhaustiv, in functie de domeniul de activitate, a fost publicat in decembrie 2017, iar datele din cadrul celui de-al doilea au fost prezentate deja in luna noiembrie a anului trecut.

Dupa cum se cunoaste, in sondajul semestrial al bancii centrale, firmele din sectorul de constructii sunt relativ bine reprezentate, astfel incat perceptia managerilor acestora asupra diverselor aspecte economice, de piata, ale relatiei cu mediul bancar etc. poate fi luata in considerare ca fiind definitorie pentru ramura respectiva, la nivel national. Si aceasta pentru ca, din toate cele aproape 11.000 de companii respondente, 3% activeaza in agricultura, 24% in industrie, 27% in servicii si utilitati, 10% in constructii si imobiliare, respectiv 36% in comert. Dupa regiunile de dezvoltare, esantionul celor 11.000 de companii se structureaza astfel: 10% in Nord-Est, 9% in Sud-Est, 11% in Sud-Muntenia, 6% in Sud-Vest, 9% in Vest, 14% in Nord-Vest, 13% in Centru, 4% in Ilfov, respectiv 25% in Bucuresti. Potrivit BNR, „sondajul privind accesul la finantare surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme in desfasurarea activitatii, perceptia privind costul finantarii, nivelul maxim suportabil privind rata dobanzii si efectele unor posibile dinamici nefavorabile a ratei dobanzii, precum si perceptia asupra implicatiilor unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei nationale”.

„La nivel agregat, companiile chestionate apreciaza ca, in perioada analizata (aprilie-septembrie 2017), problemele cele mai presante cu care se confrunta se mentin similare exercitiului anterior, astfel: nivelul ridicat al fiscalitatii, impredictibilitatea mediului fiscal si concurenta. Accesul la finantare se situeaza pe penultimul loc din punct de vedere al magnitudinii cu care firmele resimt aceasta problema ca fiind una presanta. Fata de sondajul anterior (din martie 2017), modificari notabile se remarca in sensul cresterii pentru costurile de productie si disponibilitatea fortei de munca bine pregatite si in scadere pentru lipsa cererii. Majoritatea companiilor chestionate considera ca nu are nevoie de finantare de la banci sau alte institutii financiare nebancare (63%, similar nivelului inregistrat in sondajul anterior). Cele mai multe dintre companii si-au exprimat intentia de a-si reduce gradul de indatorare bancara atat in lei, cat si in euro (62%, respectiv 66%), in crestere comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior (59%, respectiv 65%). De asemenea, in septembrie 2017, 40% dintre companii precizeaza ca rata medie a dobanzii la creditele in lei pe care le au contractat se situeaza in intervalul 3%-5%. Firmele care au accesat imprumuturi in euro se finanteaza in mare parte la o rata de dobanda cuprinsa intre 2% si 4%. Capacitatea companiilor de a face fata unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii este redusa, astfel incat o crestere de pana la 3 puncte procentuale a ratei dobanzii, atat la imprumuturile denominate in lei, cat si la cele in euro, va afecta semnificativ activitatea companiei si/sau capacitatea de rambursare a creditului in randul a peste jumatate din firmele respondente. In structura, nu se remarca diferente majore intre raspunsurile oferite de IMM si corporatii, cu exceptia celor referitoare la disponibilitatea fortei de munca bine pregatite, companiile mari fiind substantial mai afectate de aceasta problema decat IMM-urile. Analizand dupa sectoarele de activitate, cele mai afectate de problema accesului la finantare sunt firmele din industrie, urmate de cele din agricultura. Disponibilitatea fortei de munca bine pregatite reprezinta o problema mai presanta pentru firmele din industrie, comert si agricultura, comparativ cu companiile din celelalte sectoare de activitate”, se precizeaza in cercetarea BNR.

Tot in sondajul semestrial privind accesul la finantare al companiilor nefinanciare din Romania se mai arata ca „majoritatea companiilor chestionate considera ca nu are nevoie de finantare de la banci sau alte institutii financiare nebancare - IFN (63%, similar nivelului inregistrat in sondajul anterior). In ceea ce priveste nivelul costului de finantare de la momentul completarii chestionarului, 22% dintre respondenti au declarat ca acesta le-ar afecta capacitatea de a rambursa imprumutul si/sau activitatea companiei, in scadere de la 25% comparativ cu rezultatele aferente exercitiului din perioada similara a anului precedent. Insa, in functie de dimensiunea companiei, cele de talie mare considera ca nu au nevoie de finantare intr-o proportie mai mica decat IMM-urile (43% in cazul corporatiilor, comparativ cu 63% in cazul IMM). In plus, circa 29% dintre corporatii apreciaza ca nivelul costului finantarii nu ar afecta capacitatea de rambursare a imprumutului si nici activitatea companiei”.

Potrivit specialistilor BNR, cele mai multe dintre companiile respondente la sondajul semestrial referitor la accesul la finantare si-au exprimat intentia de a-si reduce gradul de indatorare, atat in lei, cat si in euro (62%, respectiv 66%), si nu ar contracta un credit nou indiferent de costul acestuia, rata raspunsurilor respective fiind in crestere comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior (59%, respectiv 65%).

„In ceea ce priveste creditele in lei, 37% dintre firmele care au declarat ca au nevoie de finantare au indicat nivelul de 2% ca fiind rata maxima a dobanzii la care ar fi dispuse sa se imprumute, in timp ce 29% dintre acestea ar accepta un credit in lei cu dobanda de maximum 4%. Rata maxima acceptabila a dobanzii pentru creditele in euro, in perceptia firmelor care necesita finantare, este de 1,5% in cazul a 41% din acestea, in timp ce alte 21% ar accepta o rata maxima a dobanzii cuprinsa intre 1,5% si 3%. Rata medie a dobanzii pentru creditele in lei se situa la 3,9% in septembrie 2017, cu toate acestea doar 12% dintre companii ar accepta un imprumut cu dobanda cuprinsa intre 2% si 4%. In cazul creditelor in euro, rata medie de dobanda in septembrie 2017 era de 2,4%, un procent de 9% dintre firme afirmand ca ar fi dispuse sa contracteze un imprumut cu o rata a dobanzii cu valori maxime cuprinse intre 1,5% si 3%”, se mai precizeaza in analiza semestriala de conjunctura a BNR.

Conform raspunsurilor - si dupa cum arata expertii bancii centrale -, 40% dintre companii precizeaza ca rata medie a dobanzii la creditele in lei pe care le au contractate se situeaza in intervalul 3-5%. O crestere de pana la 3 puncte procentuale a ratei dobanzii la lei ar afecta semnificativ activitatea companiei si/sau capacitatea de rambursare a creditului in randul a 57% dintre firmele respondente. Firmele care au contractat imprumuturi in euro se finanteaza in mare parte (46%) la o rata de dobanda cuprinsa intre 2% si 4%. In cazul acestora, o majorare de pana la 3 puncte procentuale a ratei dobanzii la euro ar afecta 60% dintre companiile indatorate in aceasta moneda. „In structura, se constata ca, in cazul corporatiilor, ratele dobanzilor sunt mai mici, atat pentru lei, cat si pentru euro, in comparatie cu ratele la care se finanteaza IMM. Astfel, in ceea ce priveste creditele in lei, doar 20% dintre IMM au o rata a dobanzii sub 3%, comparativ cu 40% in cazul companiilor mari. Discrepantele sunt mai reduse in cazul imprumuturilor in euro (17% dintre IMM, respectiv 24% dintre corporatii au rate de dobanda sub 2%). Similar anului precedent, creditele contractate in lei au o rata medie a dobanzii cuprinsa intre 3% si 5%, iar creditele in euro au un nivel mediu al ratei dobanzii cuprins intre 2% si 4%. Ambele categorii de companii ar fi afectate aproximativ in aceeasi masura din punct de vedere al activitatii si/sau capacitatii de rambursare a creditului in situatia unei modificari de dobanda de pana la 3 puncte procentuale”, subliniaza specialistii BNR.

Potrivit studiului semestrial de conjunctura, efectele unei eventuale deprecieri a monedei nationale relativ la euro sunt mixte. „Astfel, 38% din firme declara ca deja nivelul cursului de schimb le afecteaza, in timp ce 32% dintre firme considera ca niciun nivel al deprecierii nu le-ar afecta. Din punct de vedere al companiilor care desfasoara activitati de comert exterior, aproximativ 39% dintre importatori ar fi afectati de o posibila depreciere a leului fata de euro, in timp ce, in cazul exportatorilor, doar 29% dintre acestia au raportat ca activitatea companiei si/sau capacitatea de rambursare a creditului ar fi afectate semnificativ. Atat companiile care au credite in euro, cat si cele care au credite in lei se declara afectate semnificativ de nivelul actual al cursului de schimb (37%, respectiv 38%). In cazul in care ar avea loc o apreciere a monedei nationale fata de moneda europeana, 42% dintre companii afirma ca acest lucru nu le-ar afecta, procentul acestora fiind in scadere fata de anul trecut (46% in septembrie 2016). In structura, exportatorii considera ca ar fi mult mai afectati de o eventuala apreciere a monedei nationale, comparativ cu importatorii”, se mai arata in sondajul semestrial al bancii centrale. Informatii suplimentare, la www.bnr.ro