Tratamentul fiscal la care au fost supuse anumite companii romanesti de constructii ce deruleaza lucrari in Germania este considerat de reprezentantii antreprenorilor abuziv si ilegal, in contextul in care societatile respective sunt obligate sa plateasca retroactiv contributiile sociale ale muncitorilor cu care au lucrat in Germania in perioada 2010-2014, potrivit datelor prezentate cu prilejul unei conferinte organizate de Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). In foarte multe cazuri, sumele calculate de ANAF depasesc cu mult cifrele de afaceri anuale ale societatilor vizate, avand in vedere faptul ca acei bani nu au fost niciodata incasati de firmele respective."In cei 26 de ani de experienta in Germania, am lucrat cu cele mai mari companii de constructii din aceasta tara. In 2015, in urma controlului fiscal facut de catre ANAF Cluj-Napoca la sediile societatii privind contributiile sociale ale muncitorilor care au lucrat in Germania in perioada 2010-2014, ne-au fost calculate debite suplimentare de plata de peste 45 milioane de lei, cuantum ce depaseste nivelul cifrei de afaceri a firmei din ultimii doi ani. Tratamentul fiscal la care am fost supusi il consideram ilegal si abuziv, tematica fiind elaborata la nivelul conducerii ANAF Bucuresti, care nu a tinut cont de conventia existenta intre Romania si Germania privind derularea contractelor de constructii-montaj", a declarat Augustin Sarmasan, directorul general al companiei Mono Constructii Cluj-Napoca, una dintre societatile afectate de controalele ANAF.
Potrivit conventiei invocate de managerul Mono Construct, cadrul legal al detasarii muncitorilor romani in Germania are la baza Legea delegarii salariatilor (AEntG), care, la art. 175 aliniatul (2) prevede ca "firma trebuie sa ofere salariatilor care lucreaza in Germania conditii de munca prevazute in AEntG in privinta salariului minim, orelor suplimentare, conditiilor de concediu si plata contributiilor la casa de concedii".
"Noi am respectat legea in ceea ce priveste acordarea salariului minim brut orar si a celui net orar, altfel firma risca sa fie scoasa de pe piata muncii din Germania. La aprobarea contractului de catre partea germana, am fost obligat, in calitate de administrator al firmei, sa completez o declaratie la contract, pe proprie raspundere, privind acordarea acestor salarii. Consideram ca este ilegal ca dupa cinci ani sa ni se spuna ca nu am platit suficient, fara o atentionare la momentul depunerii declaratiilor fiscale si stabilind ulterior sume astronomice, in conditiile in care compania noastra a avut nenumarate controale tematice si de fond din partea ANAF in ultimii 25 de ani, iar rapoartele de control nu au evidentiat niciun fel de probleme la plata contributiilor", a explicat Augustin Sarmasan.
Un caz similar este cel al companiei Elconstruct, din Alexandria. "Pana in 2015 am lucrat 8 ani in Germania, perioada in care am fost controlati de autoritatile fiscale din ambele tari si totul a fost in regula. In urma controalelor ANAF din 2015, ni s-a calculat ca trebuie sa platim retroactiv asigurari sociale pentru toti muncitorii cu care am lucrat in Germania in perioada 2010-2014 in valoare de 6 milioane de euro, in contextul in care valoarea cumulata a cifrei de afaceri inregistrata de societate in cei cinci ani abia a depasit 12 milioane de euro. Acesti bani nu exista, sunt «inventati», noi nu i-am incasat niciodata. Ei exista doar in computerele ANAF si pot reprezenta un motiv pentru care rata de colectare a taxelor si impozitelor este foarte mica (circa 10%). Daca muncim in ritmul de acum, am calculat ca avem nevoie de circa 176 de ani pentru a ne plati «datoria» la ANAF. Nu intelegem de ce, dar de circa trei ani se incearca distrugerea mediului privat de afaceri din constructii", a declarat Elena Stancu, directorul general al companiei Elconstruct.
Potrivit estimarilor antreprenorilor, in situatii similare se regasesc intre 300 si 500 de firme, ce detin, in total, circa 1.500 de angajati.
Amnistia fiscala si tratamentul preferential al companiilor
In acest context, la jumatatea anului trecut a fost promulgata Legea nr. 209/2015 privind amnistia fiscala, insa modul de interpretare a acesteia de catre ANAF s-a facut diferit, de la o zona teritoriala la alta. "In anumite zone, companiilor li s-au anulat obligatiile fiscale, in timp ce alte societati nici nu au fost controlate, iar altora nu li s-au anulat aceste obligatii. De anul trecut avem poprire pe conturi, sechestru, ceea ce ne blocheaza activitatea. Nu mai putem contracta lucrari in Romania si nu vom mai putea lucra nici in Germania. Daca nu se va schimba ceva, ne asteapta falimentul", a mai precizat administratorul Mono Construct.
In prezent, societatea are in derulare noua contracte in valoare totala de 17,8 milioane de euro in Germania. Potrivit estimarilor lui Augustin Sarmasan, compania pe care o conduce are o contributie anuala de 5 milioane de euro la bugetul statului roman.
"Pentru a nu fi discriminati fata de celelalte firme care au lucrat in Germania in aceleasi conditii, am cerut sa beneficiem si noi de amnistia fiscala prevazuta de Legea nr. 209/2015. Raspunsul primit de la ANAF Cluj a fost acela ca nu putem intra in cadrul acestei legi, intrucat in Germania am dat salarii si nu le putem incadra in contabilitatea din Romania ca indemnizatii de detasare, ceea ce este de inteles. Ceea ce nu intelegem este de ce ANAF Cluj nu stie ca la unele firme cu activitate similara cu a noastra, in contabilitatea din Germania veniturile obtinute de salariati au fost inregistrate tot ca salarii, iar in contabilitatea din Romania s-au calculat ca indemnizatii (diurne). Consideram ca aceasta transformare este ilegala, intrucat acel salariu minim pe care l-au acordat aceste firme este dat pentru un numar de ore, inmultit cu salariul minim orar, in timp ce diurna si indemnizatiile se acorda in functie de numarul de zile calendaristice lucrate", a explicat Augustin Sarmasan.
Cu toate acestea, administratiile fiscale teritoriale din alte zone au inteles si aprobat anularea deciziilor de impunere in baza amnistiei fiscale prevazute de Legea nr. 209/2015, ca act necesar si reparator in contextul ambiguitatii cadrului legislativ romanesc, respectiv Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, care, in forma sa initiala, nu se refera la muncitorii detasati de pe teritoriul Romaniei in UE, ci numai la lucratorii detasati de entitatile din UE in Romania.
Instantele dau castig de cauza companiilor
In anul 2000, compania Mono Constructii s-a mai confruntat cu o situatie dificila in urma unui control fiscal, in urma caruia a fost stabilit un debit suplimentar privind impozitul pe salariile muncitorilor detasati in Germania, in valoare de 9,8 miliarde lei vechi (ROL). "Am contestat decizia in instanta, aratand ca aceste impozite au fost platite la sursa, in baza conventiei privind evitarea dublei impuneri dintre Romania si Germania. Cu toate acestea, am fost purtati prin tribunale timp de cinci ani, urmand ca, in final, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa ne dea castig de cauza. Este evident faptul ca, inclusiv la acest control al finantelor, nu s-a vrut sa se tina cont de platile efectuate in Germania, privind asigurarile de sanatate si accidente ale muncitorilor si platile pentru concedii de odihna, stabilite de catre statul german la Casa Soka Bau (ULAK), care se constituie, de asemenea, intr-o dubla impunere", a explicat Augustin Sarmasan.
Firma Mono Constructii a deschis, inca din anul 1992, o filiala in Frankfurt am Main, cu personalitate juridica germana si independenta fiscal de compania-mama, care ulterior a fost inscrisa la Camera de Comert si Industrie a Landului Hessen si la Finanzamt avand CUI propriu in Germania. In acest context, firma nu era obligata sa cumuleze realizarile filialei in contabilitatea din tara, situatie care a constituit motivul anularii controlului fin partea ANAF la o alta firma cu activitate similara, din judetul Botosani.
Executarea silita a veniturilor si activelor societatii Mono Constructii (insitutita in urma controalelor ANAF inca din luna martie 2015) poate avea consecinte foarte grave asupra activitatii firmei in plan economic si financiar, pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile pe fond (care poate fi favorabila societatii). "Exemplificativ este cazul firmei Star Construct, din Vaslui, care, in urma executarii silite, a sistat contractele pe care le avea in derulare in Germania si a disponibilizat angajatii, in conditiile in care ANAF a emis ulterior decizia de anulare a datoriilor, in conformitate cu Legea nr. 209/2015. In ceea ce ne priveste, executarea silita nu ar putea duce la stingerea creantei fiscale contestate, dar, in mod cert, ar determina imposibilitatea continuarii activitatii societatii si insolventa. Blocarea activitatii ar avea consecinte negative directe si fata de angajatii nostri, fata de care nu ne vom mai putea indeplini obligatiile contractuale, precum si fata de beneficiarii proiectelor si partenerii nostri. In masura in care nu ne vom mai putea indeplini obligatiile contractuale asumate, nu numai ca nu vom incasa sumele care ni se cuvin, dar ne vom si expune celorlalte riscuri derivate din neexecutarea contractelor, cum sunt obligatia la plata de daune si chiar excluderea noastra de pe piata constructiilor din Germania", a mai spus Augustin Sarmasan. In prezent, Mono Constructii lucreaza cu 292 de angajati cu contracte individuale de munca.
Avand in vedere aceasta situatie complexa, reprezentantii companiilor care deruleaza lucrari in Germania nu pot decat sa spere la anularea controlului ANAF din 2015, fara nicio discriminare intre firmele care au lucrat in acelasi mod in Germania.
