Grupul italian Astaldi se afla in topul contractorilor de lucrari publice din Romania, valoarea totala a proiectelor adjudecate prin licitatie publica depasind 2,6 miliarde lei in ultimele doua decenii. Podiumul este completat de Hidroconstructia SA, care si-a adjudecat proiecte din fonduri publice in valoare totala de 2,44 miliarde euro in intervalul analizat, respectiv de Alstom Transport SA (2,19 miliarde euro). In continuare, clasamentul celor mai mari zece contractori de lucrari publice este completat de asocierea FCC Construccion - Astaldi (1,91 miliarde lei), de grupul spaniol FCC Construccion (1,79 miliarde lei), Tirrena Scavi (1,71 miliarde lei), Aktor SA (1,45 miliarde lei). Impresa Pizzarotti (1,43 miliarde lei), Swietelsky Baugesellschaft (1,43 miliarde lei) si Vega '93 Galati (un miliard de lei).Datele sunt prezentate intr-un raport realizat recent de asociatia civica Expert Forum (EFOR) si intitulat "PB #61, Banii si politica - legaturile dintre achizitiile publice si partidele politice", ce analizeaza masura in care fondurile nationale si europene pentru infrastructura sunt politizate si clienteliare. Lista celor mai mari contractori de lucrari publice este menita sa prezinte cele mai prolifice companii din Romania, in termeni de fonduri atrase de la buget si de numarul de contracte publice adjudecate.
Din punct de vedere al numarului de contacte castigate in ultimii zece ani, in varful clasamentului se situeaza compania Avensa Consulting (cu 104 de contracte adjudecate), urmata, in top 10, de Hidroconstructia SA (77), Prim Audit (65), Romexpo SA (65), Expert Proiect 2002 (57), Flarom Advertising (50), Proiect SA Galati (49), Bilancia Exim (45), ETA2U (44) si Project Expert Association (44 de contracte).
Contracte de miliarde de lei, atribuite pe criterii politice
EFOR mai prezinta un clasament al societatilor de constructii care se regasesc printre finantatorii partidelor politice in ultimii 20 de ani si care au beneficiat, in acelasi interval, de contracte valoroase din bani publici. Interesant este faptul ca multe dintre acestea au activat cu preponderenta in intervalul 2007-2013 si in prezent au probleme financiare, sunt in insolventa sau chiar au falimentat. Mai mult, cele mai multe dintre acestea au probleme cu legea sau sunt conduse de oameni de afaceri anchetati penal sau chiar condamnati.
"Cea mai ridicata valoare a donatiilor catre partidele politice s-a inregistrat in 2008-2009, iar 36% dintre toate donatiile primite vreodata de partide au mers catre Partidul Democrat Liberal (PDL). Desi firmele doneaza legal catre partide, iar sumele se inregistreaza in Monitorul Oficial, exista o componenta semnificativa de finantare ilegala a partidelor politice si a campaniilor electorale, prin achizitii publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice si numiri clientelare, care pot facilita achizitiile trucate. In perioada 2006-2015, un numar total de 1.724 de companii au realizat donatii catre partidele publice si, dintre acestea, 616 au castigat achizitii publice, iar 303 au semnat contracte din bani europeni", se arata in raportul EFOR.
In topul companiilor suspectate de legaturi politice clientelare se afla compania Vega '93 Galati, care a contractat lucrari publice de peste un miliard de lei. Societatea este condusa de omul de afaceri Corneliu Istrate si, conform presei, in 2004 a inregistrat mai multe donatii pentru campania electorala a PSD. In perioada guvernarii Nastase (PSD), Vega '93 a negociat mai multe contracte cu institutii publice. Compania a fost acuzata de legaturi cu Petre Lificiu (fost ministru PSD al Apei si Protectiei Mediului), in urma carora ar fi beneficiat de mai multe contracte de lucrari publice.
Pe locul al doilea se situeaza compania Confort SA, care a contractat lucrari publice de 958,8 milioane de lei in ultimele doua decenii si se afla, in prezent, in faliment. Societatea este administrata de omul de afaceri Georgica Cornu, nume asociat cu politicieni ai PDL, desi acesta neaga orice astfel de asociere. Managerul, fost "rege al asfaltului" in Banat datorita contractelor de sute de milioane de euro adjudecate de la institutii publice conduse de politicieni ai PDL. Omul de afaceri a fost implicat in mai multe investigatii, printre care si pentru un prejudiciu de 23 milioane de lei intr-un contract cu Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN), pentru recuperarea garantiei de executie in cazul unor lucrari neexecutate. De asemenea, un raport al CNADNR (Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, astazi CNAIR), arata ca societatea condusa de Georgica Cornu a primit mai multe zeci de milioane de lei pentru lucrari neexecutate sau care au fost atribuite la preturi mult peste valorile reale.
Podiumul este completat de Romstrade, companie aflata actualmente in faliment, care ar fi contractat lucrari publice de 827,34 milioane de lei in ultimele doua decenii. Societatea a fost condusa de Nelu Iordache, unul dintre primii oameni de afaceri care au primit titlul de "regi ai asfaltului" si care a fost implicat in mai multe cazuri de coruptie. In 2012, DNA l-a anchetat pe fostul ministru al Transporturilor - Ioan Ovidiu Silaghi (PNL) pentru ca i-ar fi cerut lui Nelu Iordache sa deschida noi rute intre aeroportul din Satu Mare si mai multe destinatii europene, prin compania de transport aerian din cadrul Romstrade. In schimb, ministrul si-ar fi exercitat influenta in randul mai multor persoane din conducerea CNADNR, pentru realizarea mai multor plati pentru contracte adjudecate de Romstrade. Noile rute aeriene au fost folosite in campania electorala pentru o persoana apropiata ministerului si au generat pierderi de circa doua milioane de lei companiei aeriene. Nelu Iordache a mai fost pus sub acuzare, in 2013, pentru delapidarea de fonduri europene in valoare de circa 31 milioane de euro, in cadrul proiectului de executie a autostrazii Nadlac-Arad. In 2014, omul de afaceri a mai fost acuzat si pentru instigare la abuz in serviciu, in legatura cu proiectul de modernizare a unui tronson de 148 km de pe DN 67C - Transalpina.
Alte concluzii ale raportului EFOR
"Am analizat zeci de mii de achizitii si decizii de alocare a fondurilor din programele operationale Regional (POR), Transport (POS-T) si Mediu (POS-Mediu), Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) - din perioada de programare 2007-2013 -, precum si proiectele finantate din bani romanesti prin Compania Nationala de Investitii (CNI) si Programul National pentru Dezvoltare Locala (PNDL) din perioada 2007-2016. De asemenea, am analizat zeci de mii de donatii de la companii private si persoane fizice catre partide politice si milioane de achizitii publice", au precizat autorii raportului.
Alte concluzii ale cercetarii:
- politicienii folosesc pozitia publica pentru a strange bani pentru folosul personal si doar o mica parte ajunge la partid;
- companiile cu suport politic prefera banii romanesti, intrucat mecanismele de control sunt mai lejere; cu toate acestea, exista vulnerabilitati semnificative si cu privire la fondurile europene;
- desi legea nu permite, companiile care au contracte cu statul doneaza catre partidele politice cu mai putin de 12 luni inainte de ziua alegerilor;
- piata este dominata de companii mari, care au capacitate si resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorita legaturilor politice
- un numar semnificativ dintre firmele din top 30-40 ca valori ale contractelor la constructii (Vega '93, Confort, Delta ACM 93, Tancrad, Spedition UMB, Dimar, UTI Group, Iridex Grup Constructii, Cast, Tel Drum, Victor Construct, Selina, Romenergo, Concas, Tehnodomus etc), consultanta (Fichtner Environment, Ramboll South East Europe, Integroup Engineering etc), studii de fezabilitate sau servicii de publicitate (Media Investment Communication, Romair Consulting, Expert One Research etc), finantate din bani europeni si romanesti sunt legate de direct sau circumstantial de partide politice sau au dosare penale pentru fraude, evaziune fiscala sau spalare de bani;
- in privinta banilor romanesti exista indicii conform carora distributia fondurilor este direct legata de culoarea politica a partidului de la putere;
- cu privire la condamnari, cele mai frecvente sunt legate de fraude cu fonduri europene si folosirea abuziva a functiei de conducere intr-un partid; din decizii precum cele ale lui Adrian Nastase, Sorin Frunzaverde sau Florin Popescu reiese cat de puternici sunt liderii politici de la nivel de judet sau de la nivel national si cum folosesc ei intregul sistem institutional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, sefi de deconcentrate etc) sub amenintarea privarii de fonduri sau pierderii pozitiei publice;
- cateva dintre principalele riscuri legate de achizitii identificate sunt: conflictele de interese; contractarea sistematica a unor companii de consultanta de catre mai multe primarii dintr-un judet; persoane din institutii publice (sau care au lucrat in institutii publice) care faciliteaza castigarea de contracte; contracte de consultanta supraevaluate sau fictive; diferente mari intre sumele din contract si suma finala, cu costuri aditionale; contracte directe acordate sistematic unor companii cu legaturi politice; companii cu proprietari reali camuflati (care controleaza compania, dar nu figureaza in documente); lucrari supraevaluate sau inexistente; studii de fezabilitate refacute nejustificat sau de tipul copy-paste etc.
- bazele de date produse de diferite institutii romanesti (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunica intre ele si contin erori semnificative, care impiedica orice analiza profesionista; raportul de fata a necesitat mai mult timp pentru curatarea si aranjarea bazelor de date decat pentru analiza propriu-zisa. Datele privind finantarea partidelor sau actionariatul firmelor sunt dificil de obtinut sau implica cheltuieli ridicate.
Cateva dintre mecanismele de clientelism, frauda si potentiala finantare ilegala identificate in cadrul cercetarii sunt:
- platirea unui comision (de regula 10%-20%) din valoarea contractului de catre o companie catre decident pentru a castiga o achizitie publica; in anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (presedinte consiliu judetean, ministru etc.) catre partid;
- solicitarea de mita de catre decidenti (primar, consilier judetean) pentru aprobarea unor plati pentru lucrari deja executate de catre companii;
- folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanta pentru mascarea finantarii ilegale a campaniei;
- obtinerea de fonduri in situatii de conflict de interese;
- obtinerea de fonduri in mod ilegal sub pretextul organizarii unor evenimente, prin plata unor taxe de participare; supraevaluarea unor contracte in mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrari sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc.);
- numirea unor persoane apropiate partidelor politice in posturi-cheie (de exemplu, in fruntea companiilor de stat) pentru a facilita castigarea de contracte prin achizitii publice, urmand ca o parte din bani sa ajunga la partid.
