CCIR: Statele membre CE au la dispozitie 1850 miliarde euro, pentru urmatorii 7 ani

Criza provocata de pandemia de coronavirus a afectat profund economia europeana si mondiala. Aceste schimbari radicale au determinat Uniunea Europeana (UE) sa reactioneze prin propuneri de masuri care sa atenueze impactul negativ asupra statelor membre ale UE. In continuarea masurilor propuse de Uniunea Europeana, in lunile martie si aprilie, cu scopul de a minimiza impactul financiar si social cauzat de pandemie, Comisia Europeana (CE) a prezentat in data 27 mai un plan ambitios de redresare pentru Europa bazat pe valorificarea intregului potential al bugetului Uniunii.

In vederea mobilizarii investitiilor necesare, Comisia a prezentat atat noul instrument de redresare - Next Generation EU - in valoare de 750 miliarde de euro, cat si propunerea revizuita a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, in valoare de 1100 miliarde de euro. Pe scurt, CE pune la dispozitia statelor membre un buget total de 1850 miliarde de euro pentru urmatorii 7 ani.

Instrumentul Next Generation EU va contribui la o redresare sustenabila si prospera, care sa accelereze tranzitia catre o Europa digitala si verde. Acesta va fi investit in statele membre prin intermediul a trei piloni - 500 miliarde de euro sub forma de granturi si 250 miliarde de euro sub forma de imprumuturi.

- Mecanismul pentru redresare si rezilienta, in valoare de 560 de miliarde de euro, va sprijini statele membre in planurile nationale de investitii si reforme ce vor viza, in special, tranzitia catre o societate digitala, verde si rezilienta economiilor nationale. Aceste investitii si reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse in semestrul european. Mecanismul va fi pus la dispozitia tuturor statelor membre, dar va fi concentrat in zonele cele mai afectate si acolo unde nevoile in materie de rezilienta sunt cele mai mari.

- REACT-UE va aloca 55 de miliarde de euro in plus pentru politica de coeziune, in perioada 2020-2022, care vor fi utilizati sub forma de subventii flexibile pentru municipalitati, spitale si intreprinderi.

- Propunerea de consolidare cu pana la 40 de miliarde de euro a Fondului pentru o tranzitie justa, pentru a sprijini statele membre in accelerarea tranzitiei catre neutralitatea climatica, facilitand reprofilarea profesionala a lucratorilor, crearea a noi oportunitati pentru IMM-uri, investitii in tranzitia catre o energie curata si o economie circulara.

- Consolidarea cu 15 miliarde de euro a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala, pentru a ajuta zonele rurale sa faca modificarile structurale necesare in conformitate cu Pactul verde european si sa realizeze obiectivele ambitioase ale strategiei in materie de biodiversitate si ale strategiei „de la ferma la consumator”.

- Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate care va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent intreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile si tarile cele mai afectate. Acesta poate deveni operational incepand cu 2020 si va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub forma de sprijin pentru solvabilitatea intreprinderilor din toate sectoarele economice, cu scopul de a le pregati pentru un viitor digital, rezilient si mai curat.

- Dublarea bugetului dedicat InvestEU in vederea mobilizarii de investitii private in proiecte din intreaga Uniune.

- Noul Mecanism de investitii strategice, cu un buget de 15 miliarde de euro, gandit in cadrul InvestEU pentru a genera investitii de pana la 150 de miliarde de euro care sa sporeasca rezilienta sectoarelor strategice, in special a celor legate de lanturile valorice esentiale pentru piata interna.

- Noul program in domeniul sanatatii, EU4Health, care sa ajute Europa sa faca fata viitoarelor amenintari sanitare, in valoare de 9,4 miliarde de euro.

- Consolidarea rescEU si a mecanismului de protectie civila al UE, pentru a raspunde la situatii de urgenta la scara larga, cu un buget total de 3,1 miliarde de euro.

- Suplimentarea cu 94,4 miliarde EUR a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanta cercetarea vitala in domeniul sanatatii.

- Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o suma suplimentara de 16,5 miliarde EUR pentru actiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

Instrumentul Next Generation EU va colecta fonduri prin ridicarea temporara a plafonului care se aplica resurselor proprii la 2,0 % din venitul national brut al UE, permitand Comisiei sa isi utilizeze ratingul de credit puternic pentru a imprumuta 750 de miliarde de euro de pe pietele financiare. Astfel, pentru a facilita rambursarea fondurilor colectate de pe piață și pentru a contribui intr-o mai mare măsură la reducerea presiunii asupra bugetelor naționale, Comisia va propune, pe langă resursele proprii propuse in 2018, noi resurse proprii suplimentare, cum ar fi: impozitarea serviciilor digitale, taxarea tranzactiilor financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, taxa pentru materiale plastice si un mecanism de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon.

In plus, pentru a pune la dispozitie fondurile cat mai curand posibil astfel incat sa se raspunda celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispozitie fonduri suplimentare in valoare de 11,5 miliarde de euro deja in 2020.

Toate fondurile colectate prin intermediul instrumentului Next Generation EU si al noului buget al UE vor fi canalizate cu ajutorul programelor UE catre mai multe obiective care, in cele din urma, vor stimula tranzitia ecologica si digitala - necesara pentru relansarea economica a UE:

In vederea realizarii obiectivelor propuse in Pactul verde european, se va urmari renovarea si modernizarea cladirilor si a infrastructurilor critice din Europa; crearea a 1 milion de locuri de munca verzi prin realizarea tranzitiei catre o economie circulara; implementarea strategiei „De la ferma la consumator” si recalificarea lucratorilor, sprijinirea IMM-urilor din regiunile care se bazeaza pe lantul valoric al combustibililor fosili, utilizand fondurile prevazute in mecanismul pentru o tranzitie justa.

Europa va investi mai mult pentru a-si imbunatati conectivitatea si pentru a-si consolida prezenta industriala si tehnologica, cu scopul de a-si spori capacitatea strategica. O economie digitala este esentiala in parcursul inovarii si al crearii de locuri de munca asumat de UE.

Urmare a crizei provocata de pandemia de COVID-19, UE a dezvoltat instrumentul SURE, in valoare de 100 de miliarde de euro, prin intermediul caruia se ofera sprijin temporar lucratorilor si intreprinderilor in vederea atenuarii riscurilor de somaj intr-o situatie de urgenta. De asemenea, pentru a ajuta statele membre sa genereze venituri fiscale, Comisia va intensifica lupta impotriva evaziunii fiscale.

Criza sanitara a determinat Uniunea Europeana sa adopte o serie de masuri care sa contribuie la consolidarea blocului comunitar. Astfel, s-a propus intarirea rezervei rescEU pentru a spori capacitatea permanenta a UE de a gestiona toate tipurile de crize; dezvoltarea unei strategii farmaceutice pentru a spori capacitatile de productie si pentru a asigura astfel autonomia strategica a Europei. Se va crea, de asemenea, un plan de actiune privind materiile prime critice care sa consolideze piata interna. In plus, UE va revizui politica comerciala pentru a asigura fluxul continuu de bunuri si servicii la nivel mondial si va consolida examinarea investitiilor straine directe.

Pe scurt, Comisia Europeana isi propune sa asigure transformarea digitala si tranzitia catre o economie verde si puternica a Europei.

Conform Planului de redresare economica si sociala a UE, din suma totala de 750 miliarde de euro, Romania va beneficia de 33 miliarde euro - dintre care 19,62 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile - bani pe care va trebui sa ii absorbim pana in 2023. Astfel, circa 26 de miliarde de euro vor putea fi accesati, sub forma de granturi si credite, prin intermediul Mecanismului pentru redresare si rezilienta, bani care vor fi dedicati investitiilor si reformelor in domeniile verzi si digital. Aproximativ 1,5 miliarde de euro reprezinta granturi suplimentare pentru implementarea Politicii de Coziune in anii 2020-2022, care vor fi distribuiti prin intermediul REACT-EU si 1,3 miliarde de euro (granturi) - fonduri suplimentare pentru dezvoltare rurala. In plus, prin intermediul Fondului pentru Tranzitie Justa vor fi alocati in plus Romaniei circa 4,4 mld. Euro, bani dedicati reprofilarii profesionale a lucratorilor din industriile bazate pe combustibili fosili, crearii a noi oportunitati pentru IMM-uri, precum si investitiilor in tranzitia catre o energie curata si o economie circulara.

Potrivit comisarului european Adina Valean, majoritatea fondurilor nerambursabile din instrumentul Next Generation EU vor fi alocate in baza nevoilor rezultate din raportul de tara. Conform recomandarilor facute in raportul de tara din semestrul european, Romania trebuie sa realizeze reforme si investitii cu prioritate in urmatoarele domenii: sanatate, educatie, infrastructura de transport si digital. Astfel, pana in aprilie 2021, Romania va trebui sa prezinte Comisiei Europene un plan de tara care sa includa proiecte de reforma si dezvoltare viabile pentru finantare din instrumentul Next Generation EU.

De asemenea, un aspect important care se discuta in institutiile europene se refera la conditionarea accesarii fondurilor europene de respectarea statului de drept, principiu care ar putea intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2021.

Pe langa cele 33 miliarde de euro pe care Romania ii poate obtine din Planul de redresare economica, va beneficia si de peste 40 de miliarde de euro din suma de 1100 miliarde de euro alocata pentru viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027. Astfel, Romania ar putea fi intre primele sapte state beneficiare ale bugetului european. Important, insa, este ca aceasta suma de peste 70 de miliarde de euro sa fie folosita eficient, sa fie investita in sectoarele prioritare, care sa genereze plusvaloare si care sa consolideze economia Romaniei.

Modalitatea de distribuire si cheltuire a fondurilor alocate prin instrumentul Next Generation EU este neclara si se afla in dezbatere in institutiile europene, insa in baza prioritatilor Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si a recomandarilor Comisiei Europene din Raportul de tara din 2020 privind Romania, autoritatile nationale vor trebui sa inainteze proiecte care sa stimuleze investitiile publice mature si sa promoveze investitiile private.

Astfel, pentru a incuraja redresarea economica la nivel national, este important ca Romania sa relanseze lucrarile de infrastructura publica in domenii precum transportul durabil, modernizarea infrastructurii feroviare, eficienta energetica, infrastructura de mediu, in special in domeniul apelor, si de servicii digitale. De asemenea, la recomandarea Comisiei Europene si in acord cu obiectivele Pactului Ecologic European, Romania va trebuie sa ia masuri pentru gestionarea deseurilor, intrucat reciclarea deseurilor municipale se realizeaza la un nivel foarte redus. De asemenea, vor fi necesare proiecte de investitii in productia si utilizarea de energie nepoluanta, precum si pentru reconversia regiunilor monoindustriale cu o intensitate ridicata a carbonului

Pe scurt, este recomandat ca autoritatile romane sa inainteze Comisiei Europene un plan de tara care sa cuprinda proiecte de investitii in infrastructura (de mediu, autostrazi si linii de cale ferata), pentru modernizarea transportului in comun (achizitionarea de autobuze elecrice, dezvoltarea unei retele de statii de incarcare a autoturismelor electrice), proiecte de energie regenerabila si eficienta energetica, proiecte pentru digitalizarea serviciilor publice, precum si fonduri pentru sprijinirea IMM-urile pentru a depasi dificultatile economice.

Dupa prezentarea Planului de redresare economica si a propunerii de buget pe termen lung al Uniunii Europene, in plenul Parlamentului European, Comisia Europeană a invitat Consiliul European și colegiuitorii să examineze rapid aceste propuneri, in vederea ajungerii la un acord politic la nivelul Consiliului European care, in perioada 17-18 iulie, va reuni liderii europeni pentru a discuta despre propunerile Comisiei Europene.

Comisia va colabora apoi indeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a finaliza un acord privind viitorul cadru și programele sectoriale aferente. Finalizarea acestor demersuri la inceputul toamnei ar insemna că noul buget pe termen lung ar putea deveni operațional la 1 ianuarie 2021, favorizand astfel procesul de redresare a Europei.