Dinamica pozitiva a PIB national in primul trimestru al acestui an exprima o probabilitate ridicata ca economia Romaniei sa evite recesiunea tehnica in 2020. Conform estimarilor provizorii ale Institutului National de Statistica (INS), economia a crescut cu un ritm trimestrial de 0,3% si cu o dinamica an/an de 2,4% in primele trei luni ale acestui an, evolutie determinata de mix-ul relaxat de politici economice, contrabalansat de incidenta pandemiei coronavirus si consecintele acestui soc fara precedent in ultimele decenii, arata o analiza a Bancii Transilvania, semnata de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica.Climatul din piata fortei de munca a continuat sa se deterioreze in luna mai, pe fondul resimtirii consecintelor socului indus de pandemie. Potrivit INS, numarul de someri (15-74 ani) a crescut pentru a patra luna consecutiv in mai, cu un ritm lunar de 7,4% la 463.400 (maximul din iunie 2017). Rata somajului a urcat de la 4,8% in aprilie la 5,2% in mai, cel mai ridicat nivel din decembrie 2016.
"Am revizuit scenariul macroeconomic central pe termen mediu prin incorporarea celor mai recente evolutii macro-financiare, mondiale, europene si interne (inclusiv semnalele din sfera institutiilor responsabile cu implementarea politicilor economice). Consideram ca economia interna a atins punctul minim in luna aprilie (aspect evidentiat de dinamica indicatorilor de conjunctura) si apreciem ca socul indus de pandemie a fost deja incorporat in asteptarile agentilor economici. Totodata, la nivel mondial se evidentiaza eforturile pentru dezvoltarea solutiilor medicale pentru contracararea pandemiei, o serie de vaccinuri intrand in ultima faza de testare. Aceste aspecte ne determina sa consideram ca nu vom mai asista la o noua inchidere a economiei, ceea ce contribuie la cresterea probabilitatii intrarii in ciclul economic post-pandemie pe termen scurt, perspectiva puternic influentata de mix-ul relaxat (fara precedent) de politici economice in implementare la nivel mondial, in sfera europeana si pe plan intern", noteaza Andrei Radulescu.
Intrarea economiei intr-un nou ciclu este sustinuta si de ameliorarea climatului de pe pietele financiare internationale si indicatorilor de incredere in perioada recenta, de mentinerea in categoria tarilor recomandate pentru investitii, precum si de faptul ca Romania dispune in prezent de resurse in interior (umane, digitale si financiare).
Conform prognozelor actualizate, economia interna ar putea creste cu un ritm mediu anual de 2,8% in intervalul 2020-2022, intr-o evolutie determinata de redinamizarea investitiilor productive (dinamica medie anuala de 3,4%), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB.
"In acest scenariu, ne asteptam la reluarea fluxurilor investitionale incepand cu semestrul al doilea din 2020, proces sustinut de ameliorarea perceptiei de risc (cu privire la criza sanitara), nivelul redus al costurilor reale de finantare si programele implementate si anuntate la nivelul Uniunii Europene (inclusiv Next Generation si cadrul financiar multianual 2021-2027) si pe plan intern. Pentru consumul privat (principala componenta a PIB), prognozam perspectiva unui avans cu un ritm mediu anual de 2,8% in intervalul 2020-2022, intr-o evolutie sustinuta de premisele de redinamizare a climatului din piata fortei de munca (incepand cu semestrul II), nivelul redus al costurilor reale de finantare si continuarea procesului de convergenta economica a Romaniei spre nivelul mediu din Uniunea Europeana. Totodata, ne asteptam la cresterea consumului guvernamental cu o rata medie anuala de 3% in perioada 2020-2022, evolutie determinata de eforturile implementate pentru contracararea crizei sanitare si de programele anuntate la nivelul Uniunii Europene. La nivelul cererii externe nete previzionam atenuarea decalajului dintre ritmul mediu anual al exporturilor si dinamica medie anuala a importurilor pe termen mediu (la 0,5 puncte procentuale in orizontul 2020-2022), intr-o evolutie influentata de consecintele pandemiei si de perspectiva ameliorarii cantitative si calitative a ofertei interne de bunuri si servicii in ciclul economic post-pandemie. In sfera pietei fortei de munca ne asteptam la deteriorarea climatului in 2020, pe fondul incidentei pandemiei si consecintelor acestui soc fara precedent in perioada postbelica. Cu toate acestea, nu prognozam o crestere puternica a ratei somajului, in contextul masurilor implementate de autoritati, dar si perspectivelor de intrare intr-un nou ciclu pe termen scurt. Conform scenariului macroeconomic central rata medie anuala a somajului ar putea inregistra un nivel mediu de 5,4% in intervalul 2020-2022, cresterea din 2020 urmand sa fie contrabalansata de scaderea din 2021 si 2022", mai arata analistul.
Andrei Radulescu reitereaza, in analiza sa, oportunitatile acestui deceniu pentru economia Romaniei, inclusiv perspectivele de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si la Zona Euro.
"Subliniem faptul ca economia Romaniei va fi sustinuta in ciclul postpandemie de nivelul redus al costurilor reale de finantare (o consecinta pe termen mediu a crizei sanitare), perspectiva convergentei mai rapide a veniturilor spre nivelul mediu european si concretizarea programelor lansate recent de Uniunea Europeana (Next
Generation si cadrul financiar multianual)", subliniaza reprezentantul BT.
Printre factorii de risc pentru dinamica economiei Romaniei in trimestrele urmatoare, analiza indica: evolutia indicatorilor care comensureaza criza sanitara (intensificarea pandemiei ar putea determina implementarea temporara de noi restrictii); climatul macro-financiar mondial si european; mix-ul de politici economice in context electoral si de pandemie pe plan intern, cu impact la nivelul deciziilor privind rating-ul investitional; climatul geo-politic mondial si european.
