RO EN
السلة فارغة

ANALIZA: Solutii pentru reducerea fenomenului de saracie energetica

Un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD), cu sprijinul Enel Romania, arata faptul ca 23% dintre gospodariile din Romania sunt afectate de saracia energetica, aspect care confirma faptul ca acestea intampina dificultati in a-si asigura nevoia de energie la costuri accesibile. In cifre absolute, acest lucru inseamna 1.732.257 de gospodarii de pe teritoriul Romaniei, se precizeaza in cadrul cercetarii.
„Saracia energetica, inteleasa ca o problema de suportabilitate a facturii, dar si ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului in locuinta, este un fenomen raspandit la nivelul Uniunii Europene, spatiul postcomunist fiind afectat cu precadere de acesta. Saracia energetica este un factor important de marginalizare sociala, iar lipsa de suportabilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie genereaza obstacole in parcursul educational si socio-economic al indivizilor, fiind un factor de adancire a saraciei si excluziunii in sens mai larg. In Romania fenomenul nu este marginal, dar este subestimat, abordat lacunar la nivel conceptual si legislativ si este vizat de politici incoerente si contradictorii. Pornind de la discutiile dominante asupra notiunii si instrumentelor de lucru practicate la nivel international, raportul face o radiografiere a cadrului legislativ si de politici publice din Romania si analizeaza modul in care abordarea practicata in prezent se rasfrange asupra realitatii sociale din tara noastra. Pe baza analizarii datelor statistice relevante si anchetei de teren derulate in trei judete (Bacau, Hunedoara, Teleorman), raportul identifica principalele lipsuri si vine cu recomandari concrete de politici publice”, subliniaza Corina Murafa, Anca Sinea si George Jiglau, autorii studiului.
La nivelul Uniunii Europene, se estimeaza ca pana 150 de milioane de oameni se afla in saracie energetica. Totodata, studiul CSD arata ca, in Romania, un numar de 287.434 de locuinte nu sunt conectate in niciun fel la reteaua de electricitate, conform recensamantului efectuat in 2011. In 2016, un numar de 1,014 milioane de consumatori beneficiau de tariful social, potrivit Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie. De asemenea, 8.128 de gospodarii beneficiau in 2017 de ajutor de incalzire, dupa cum arata datele Ministerului Muncii, citate in studiul CSD.
Raportul mentionat mai arata ca suma totala acordata pentru ajutoarele cu incalzirea in 2017 a fost de aproximativ 0,33% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii. Doar 27,53% dintre ajutoare ajung la cele mai sarace gospodarii, iar numarul si valoarea ajutoarelor de incalzire au scazut in ultimii patru ani, intrucat pragurile de venit nu au mai fost actualizate din 2011. De asemenea, mai putin de 30% dintre cei care ar trebui sa primeasca ajutoare conform venitului ajustat pe membru de familie le si primesc, au mai subliniat autorii raportului.
Se impune elaborarea unui plan de actiune privind saracia energetica
In cadrul studiului, s-au identificat solutii pentru diminuarea fenomenului saraciei energetice. Astfel, „cadrul legislativ ar trebui sa reorienteze filosofia de intelegere si rezolvare a saraciei energetice de la ajutoare (care trebuie mentinute ca masuri de protectie sociala pe termen scurt) la nevoia de asigurare a necesarului de caldura, asadar la masuri de imbunatatire a starii locuintelor si eficientizare a consumului”, explica autorii cercetarii.
Definitia clientului vulnerabil ar trebui sa tina cont de toti factorii-cheie care determina vulnerabilitatea:
- Comportamentul comercial, designul de piata, factorii structurali si de acces, situatia in care se gaseste consumatorul, factorii socio-demografici. Motivele de varsta, sanatate si venit, din actuala definitie, reflecta partial ultimele doua categorii, insa setul de politici derivate din aceasta definitie sunt insuficiente pentru a combate fenomenul in mod eficient.
- Sub coordonarea ANRE trebuie elaborat planul de actiune privind saracia energetica impus de legislatia in vigoare. Acesta trebuie sa reprezinte misiunea unei echipe care sa reuneasca reprezentanti ai tuturor institutiilor statului vizate de problema saraciei si eficientei energetice. Planul trebuie sa contina trei tipuri de remedii: financiare (prin sistemul de asistenta sociala sau directe), non-financiare (cum ar fi nedeconectarea) si de eficienta energetica (structurale). De asemenea, este important ca PNA sa clarifice instrumentele metodologice dupa care sunt culese si agregate date relevante pentru masurarea fenomenului, astfel incat toate institutiile implicate in operarea cu datele (INS, Ministerul Muncii, autoritatile locale) sa aiba o practica unitara. In prezent, discrepantele mari intre datele oferite de diferite institutii fac dificila identificarea dimensiunii reale a saraciei energetice.
- Regulamentele de furnizare ar trebui modificate astfel incat pentru clientii vulnerabili din motiv de venituri sa existe si ajutoare non-financiare (evitarea deconectarii in timpul sezonului rece, esalonari la plata care tin cont de capacitatea clientului de a plati etc.).
- Pentru beneficiarii de tarif social, este necesara regandirea cadrului de acordare a acestei facilitati, prin introducerea obligatiei furnizorului de avertizare a consumatorului dupa o anumita perioada de depasire recurenta a transelor de consum 1 si 2 social sau prin redimensionarea transelor de consum. astfel incat acestea sa fie adaptate la tiparele de consum ale beneficiarilor.
- Ministerul Muncii trebuie sa elaboreze criteriile prin care un client casnic poate fi incadrat in categoria clientilor vulnerabili din motive de sanatate sau varsta, procedura prin care un cetatean poate dobandi aceasta incadrare si maniera prin care ea este adusa la cunostinta furnizorului de energie electrica sau de gaz natural. In acest fel, s-ar putea aplica in mod real facilitatile non-financiare prevazute de legislatia in vigoare. Tot Ministerul Muncii trebuie sa precizeze clar, in legea privind acordarea ajutoarelor de incalzire, ce fel de acte justificative pot solicita primariile potentialilor beneficiari si totodata sa impuna prioritizarea obtinerii datelor pe cale administrativa, de la alte institutii, decat direct de la solicitanti. Prin astfel de masuri de debirocratizare s-ar realiza si o destigmatizare a beneficiarilor si s-ar reduce semnificativa eroare de excluziune care a fost identificata in analiza datelor. In acelasi timp, s-ar reduce costurile administrative cu acordarea ajutoarelor si s-ar reduce riscul ca potentialii beneficiari sa abandoneze procesul din cauza birocratiei. Evident, o astfel de masura ar fi facilitata de introducerea urgenta a ajutoarelor pentru incalzire in sistemul informatizat al beneficiilor sociale.
- In ceea ce priveste accesul la electricitate, este necesara elaborarea unui plan de actiune la nivelul Guvernului prin colaborare cu autoritatile locale (prefecturi, consilii judetene, primarii). Date fiind procedurile complicate de incheiere a contractelor de furnizare de energie electrica, este necesara simplificarea acestora, in sensul digitalizarii contractarii acolo unde este posibil, eliminarii actelor doveditoare privind proprietatea locuintei, precum si a Avizului Tehnic de Racordare. In acelasi timp, pentru a nu adanci prapastia digitala, in comunitatile cu acces precar la Internet, ar trebui regandit rolul asistentilor sociali in sensul interventiei proactive a acestora pentru a indruma gospodariile marginalizate in accesarea drepturilor care li se cuvin. Totodata, deschiderea oamenilor spre consiliere creeaza o oportunitate pentru ca furnizorii sa foloseasca servicii de mediere comunitara in vederea alegerii planurilor tarifare optime, rezolvarii problemelor legate de racordare si plata etc.
Nu in ultimul rand, autorii studiului recomanda corectarea diferentelor mari intre cuantumurile ajutoarelor in functie de tipul de combustibil (in special intre gaze/ electricitate si lemne), creandu-se echitate intre formele de incalzire. De asemenea, recomanda eliminarea conditionarii ajutorului pentru incalzirea pe baza de electricitate de inexistenta altei surse de incalzire, astfel incat ajutorul pentru electricitate sa poata fi acordat ca un supliment.
Studiul CSD a centralizat si cateva masuri luate in tarile UE pentru protectia consumatorilor vulnerabili. Romania a apelat la introducerea unui tarif social si la limitarea debransarii in cazul neachitarii facturii, asa cum au facut mai multe state, precum Austria, Cipru, Belgia, Franta sau Marea Britanie. Insa, alte tari au adoptat variante mai avansate de protectie a consumatorilor vulnerabili si au acordat gratuitate la energie (Grecia si Italia), indemnizatii sociale aditionale pentru energie (Austria, Cehia, Germania, Franta, Ungaria, Danemarca), consultanta gratuita pentru metodele de economisire a energiei (Austria, Franta, Ungaria), inlocuirea gratuita a aparaturii casnice ineficiente (Franta), subventii financiare pentru inlocuirea aparaturii ineficiente (Austria, Cipru, Franta).
***
Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD) este un think-tank infiintat in anul 2006 in cadrul Departamentului de Stiinte Politice, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, in cadrul careia functioneaza in calitate de centru de cercetare acreditat. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare si analize, cu precadere din perspectiva comparata, cu o importanta componenta aplicata, pe teme ca: democratizare, migratie, etnicitate, educatie civica, design institutional sau comportament electoral. Colaborarile CSD acopera institutii precum Parlamentul Romaniei, Administratia Prezidentiala, institutii ale administratiei locale sau organizatii ale societatii civile. Echipa de cercetare a centrului reuneste cadre didactice si de cercetare din cadrul Departamentului de Stiinte Politice al FSPAC, colaboratori de la alte facultati din cadrul UBB, profesori din universitati partenere din strainatate si studenti doctoranzi din cadrul Departamentului de Stiinte Politice. Pentru a descarca studiul integral, click aici!

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter