Romania, spre deosebire de Cehia, Ungaria si Polonia, are o balanta a comertului exterior cu bunuri in deficit cronic, acutizat de crizele de dupa 2019. Daca ar fi sa se repete situatia din 2022, cand deficitul pe intregul an a fost un multiplu de 1,8 al deficitului realizat in primele 7 luni, anul 2023 s-ar putea incheia cu un deficit de 8,6% din PIB. Si comertul exterior al tarilor luate ca referinta a fost afectat. In Cehia excedentul balantei s-a diminuat in 2022 la 1,8% din PIB fata de 8% in 2019, iar Polonia si Ungaria au trecut de la excedent la deficit in 2022, dar e posibil ca toate sa revina aproximativ la excedentul din 2019.In Romania, 5 categorii de produse din cele 6, dupa clasificarea UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development), produc deficite in 2022.
Cel mai mare deficit este creat de produsele cu tehnologie inalta, 3,5% din PIB, urmat de deficitul produselor primare, 3% din PIB, deficitul produselor cu tehnologie scazuta, 2,6% din PIB si deficitul produselor cu tehnologie medie, 1,8% din PIB. Pe ultimul loc se afla deficitul materiilor prime prelucrate, 0,9% din PIB. Judecand dupa rezultatele din primele sapte luni din 2023 se poate estima ca pe intregul an deficitele create de materiile prime prelucrate si produsele cu tehnologie scazuta si inalta se vor pastra, iar deficitele create de produsele primare si cu tehnologie medie se vor injumatati comparativ cu 2022. Celelalte tari par sa fie specializate pe exportul a catorva categorii de produse cu care reusesc sa genereze excedente in balanta comertului exterior. Cehia are excedent persistent la produsele cu tehnologie medie, Ungaria are excedent la produsele cu tehnologie ridicata, iar Polonia are excedent la produsele cu tehnologie scazuta, la materiile prime prelucrate si produsele cu tehnologie medie. Toate au deficite la produsele primare, care au crescut in 2022 datorita crizei energiei chiar si peste deficitul Romaniei si vor ramane asa in ciuda tendintei de scadere inregistrata in primele 7 luni din 2023.
In Romania ambele componente ale categoriei de produse cu tehnologie scazuta produc deficite precum in Ungaria si doua componente din cele trei din categoria produselor cu tehnologie medie
genereaza excedente precum in celelalte tari. In schimb, doar in Romania ambele componente ale categoriei de produse cu tehnologie inalta produc deficite. Ungaria are excedente la ambele
componente, iar Polonia si Cehia incepand cu acest an reusesc sa aiba excedente la componenta produselor electronice si electrice.
Cresterea volumului exporturilor pentru reducerea deficitului balantei comertului exterior cu bunuri depinde de cresterea capacitatii de productie a industriei prelucratoare, care sa fie competitiva pe piata externa nu numai din punct de vedere al productivitatii muncii, ci si, tinand cont de prioritatile perioadei ce urmeaza, din perspectiva eficientei energetice si reducerii riscului climatic. Dimensiunea productiei prelucratoare din Romania este similara cu cea din Polonia, dar mai mica decat in Cehia si Ungaria, in special ca urmare a dimensiunii mai reduse a ramurilor cu tehnologie medie inalta si inalta. Productivitatea muncii este similara cu cea a tarilor analizate in ramurile cu tehnologie scazuta, a doua dupa Ungaria in ramurile cu tehnologie medie scazuta, aceeasi ca in Polonia in ramurile cu tehnologie medie inalta, dar cea mai redusa in ramurile cu tehnologie inalta. Eficienta energetica este cea mai ridicata in ramurile cu tehnologie scazuta, este a doua dupa Cehia in ramurile cu tehnologie medie inalta, dar cea mai redusa in ramurile cu tehnologie inalta. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera, este cea mai ridicata in toate ramurile industriei prelucratoare cu exceptia ramurilor cu tehnologie scazuta. Aceasta fiind situatia, mentinerea competitivitatii industriei prelucratoare, in special a partii care inglobeaza tehnologie mai avansata, va fi dificil de realizat, si de aceea echilibrarea balantei comertului cu bunuri nu se va intampla curand.
Pentru informatii suplimentare, click aici.
