Asociatia Industriei Lemnului - Prolemn a trimis o scrisoare deschisa dlui. Tanczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, prin care solicita o fundamentare stiintifica a evaluarilor privind amploarea si impactul fenomenului taierilor ilegale din Romania.Incepand din anul 2019, de cand au fost facute publice rezultatele Inventarului Forestier National (IFN), mai multe organizatii de presa si din societatea civila au preluat in mod necritic cifre din referitoare la disparitiile de masa lemnoasa din paduri si le-au asimilat taierilor ilegale. Rezultatul a fost „evaluarea” acestora la un volum mediu de 20 de milioane de metri cubi anual. Atentia exclusiva si exacerbarea fenomenului taierilor ilegale au deformat perceptia publica despre rolul si functiile padurii.
In ciuda faptului ca cifrele respective nu au fost niciodata explicate stiintific, evaluarea aceasta eronata a ajuns pana in prezent sa constituie o referinta in draftul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) care urmeaza sa fie adoptat de Guvernul Romaniei si chiar in Raportul de tara privind Romania al Comisiei Europene (2020).
Mai mult, pornind de la volumul de 20 de milioane m3, documentele mai sus mentionate estimeaza valoarea pierderilor cauzate Romaniei la 6 miliarde de Euro pe an.
Estimarile taierilor ilegale sunt eronate, lipsite de fundamentare stiintifica
Estimarea taierilor ilegale la un volum mediu anual de 20 de milioane de m3 porneste de la diferenta dintre „volumul disparut” masurat de Inventarul Forestier National (IFN) si volumul comercial exploatat pe care il masoara Institutul National de Statistica (INS).
Mai exact, volumul a fost calculat ca diferenta dintre volumul total disparut, de 38 de milioane m3 anual, dat de IFN, si volumul exploatat, de aproximativ 18 milioane m3 pe an, dat de INS.
Or, diferentele intre volumele “total drain” date de inventare nationale si “commercial wood” se regasesc in toate tarile europene, fara ca acest volum sa fie asimilat taierilor ilegale. Acesta este un lucru bine-cunoscut.
Aceasta diferenta trebuie inteleasa in contextul diferentelor conceptuale si metodologice dintre masuratorile IFN si statisticile INS. Argumentatia este expusa pe larg in scrisoarea deschisa trimisa dlui Ministru, dar putem mentiona, pe scurt:
- Datele IFN se refera la intregul volum suprateran al arborilor recoltati, in timp ce datele INS se refera la volumul comercial (fara varf, crengi, cioata). Diferentele de metode de evaluare conduc la diferente de volum de pana la 20% intre cele doua. Raportat la totalul recoltei/lemnului disparut, diferenta de metoda poate explica o diferenta de 5-7 milioane m3.
- Datele IFN includ lemnul mort si descompus intre cele ciclurile succesive ale inventarului, volum de lemn mort evaluat de literatura stiintifica la 1 m3/an/ha. Extrapoland acest lemn mort la suprafata fondului forestier, ajungem la un potential volum de 7 milioane de m3 lemn mort, regasit „in situ” intr-o proportie foarte mica, dar inclus in volumul disparut.
- Din vegetatia din afara fondului forestier (aproximativ 500.000 ha) si de pe suprafetele de padure ale proprietarilor cu proprietati mici persoane fizice sunt recoltate pe baza de APV-uri volume foarte mici, asadar nu sunt prinse in INS. Avem o noua diferenta intre datele IFN si datele INS, de minim 3-4 milioane m3.
- Chiar daca am accepta un volum total de 20 de milioane de m3 taiati ilegal anual, evaluarea pagubelor la 6 miliarde de Euro anual este mult disproportionata. Data fiind valoarea medie a masei lemnoase pe picior de cca 35 de Euro/m3, o pierdere directa ar putea fi calculata la cca. 700 de milioane de Euro pe an - mult mai putin decat cifra de 6 milioane de Euro/an, avansata in Raportul de tara al CE si preluata necritic in PNRR.
Pentru a putea combate fenomenul taierilor ilegale, trebuie sa il masuram cu precizie si fundamentare stiintifica
Concluzia este simpla: in continuare nu avem o masura exacta si fundamentata stiintific a magnitudinii fenomenului taierilor ilegale si a impactului acestora asupra Romaniei in ansamblul ei.
Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului - Prolemn, a declarat: „Estimarile care s-au vehiculat pana acum, privind volumul taierilor ilegale si pagubele produse de catre acestea, nu dau o imagine clara a ceea ce se intampla in realitate. Alaturi de multi altii din sectorul lemnului, membrii AIL - Prolemn se pozitioneaza ferm impotriva acestui fenomen, care ne afecteaza pe toti. Dar pana ce nu il intelegem la adevarata sa dimensiune riscam sa risipim resurse importante pe control si preventie si sa blocam dezvoltarea si sustinerea administrarii durabile a padurilor si unei industrii a lemnului sustenabile.”
In analizele derulate cu ocazia Forumului Padurilor, Industrie Lemnului si Economiei Verzi desfasurat in 2019, concluzia unanima a fost ca datele IFN privind volumul de lemn „disparut” trebuie explicitate. O asimilare a diferentei intre datele IFN si datele INS ca taieri ilegale este eronata. Concluziile Forumului Padurilor, Industriei lemnului si Economiei Verzi (2019) pot fi consultate aici.
Solicitam Guvernului Romaniei sa initieze o dezbatere stiintifica de anvergura pentru a determina intr-un mod corect si fundamentat amploarea taierilor ilegale si efectele acestora asupra mediului, economiei si societatii romanesti.
Pana atunci, Statul roman trebuie sa elimine aceste cifre din documente strategice de importanta capitala, precum PNRR, si sa solicite clarificari Comisiei Europene privind modul de fundamentare al acestor evaluari.
