Banii din Fondul pentru Tranzitie Justa vor merge catre energii curate si catre dezvoltarea sustenabila si echitabila a comunitatilor dependente de industriile poluatoare.Pe 10 decembrie, in urma negocierilor dintre Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul UE, a fost luata decizia privind excluderea gazelor dintr-o finantare menita sa ajute inclusiv sase judete din Romania sa realizeze tranzitia justa, de la industrii poluatoare la energii regenerabile.
O alta noutate consta in faptul ca statele nu vor putea accesa decat jumatate din totalul fondurilor destinate, daca nu vor arata ca sunt capabile sa atinga neutralitatea climatica pana in 2050.
Greenpeace, alaturi de alte organizatii de mediu din Europa, a cerut excluderea acestui combustibil fosil, pentru ca cele 17,5 miliarde de euro oferite de UE sa nu fie deturnate catre tehnologii invechite, ci folosite la potentialul maxim, pentru solutii pe termen lung, cu impact pozitiv in viata oamenilor.
Ce va aduce in Romania Fondul pentru Tranzitie Justa?
Cele sase judete care pot accesa acest fond - Gorj, Hunedoara, Dolj, Mures, Prahova si Galati - pot folosi cei 4,4 miliarde de euro alocati Romaniei pentru a finanta proiecte in conformitate cu o Europa durabila si neutra din punct de vedere climatic pana in 2050. Planurile depuse trebuie aliniate la obiectivele UE privind schimbarile climatice si pentru dezvoltarea unor economii verzi, post combustibili fosili. Miza este ca fondurile sa asigure un viitor sustenabil si echitabil comunitatilor din regiunile afectate.
„Semnalul venit din partea institutiilor europene este foarte clar. Gazele nu pot fi o solutie pentru tranzitia energetica si pentru atingerea obiectivelor climatice, atat pentru Romania, cat si pentru Europa. Sase judete din Romania au acum sansa reala de a trece printr-un proces de tranzitie care va pune pe primul loc bunastarea oamenilor si a naturii. Vestea vine intr-un moment extrem de important pentru autoritatile romane, care acum sunt obligate sa schimbe macazul de la gaze la energie verde.“ declara Vlad Catuna, coordonator campanii Clima si Energie.
Doar anumite domenii vor fi finantate, printre care: activitati de cercetare si inovare cu focus pe stimularea transferului de tehnologii avansate; implementarea tehnologiei si infrastructurii pentru energie verde si accesibila, pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera, pentru eficienta energetica si pentru energie regenerabila; digitalizare si conectare digitala; regenerarea si decontaminarea siturilor, refacerea terenurilor; economie circulara care sa includa prevenirea risipei, reducerea consumului, eficientizarea resurselor – aplicarea principiului refoloseste, repara, recicleaza.
Pe langa acestea, fondurile mai pot fi folosite pentru imbunatatirea pregatirii profesionale si a recalificarii profesionale a muncitorilor pentru piata muncii, pentru IMM-uri si asistenta tehnica.
Asa cum a mai argumentat Greenpeace la introducerea amendamentului pro-gaze de catre europarlamentarii Cristian Ghinea si Vlad Botos in iulie 2020, Fondul pentru Tranzitie Justa fusese gandit din start ca un fond destinat exclusiv dezvoltarii sustenabile, nu industriilor poluante ale trecutului. Prin deturnarea unor bani catre combustibili fosili din acest fond, ramaneau mai putine posibilitati pentru o dezvoltare sustenabila.
Gazele fosile nu sunt solutia pentru tranzitia energetica
Gazele au fost prezentate de unele voci ca fiind „combustibilul de tranzitie”, care sa ne „ajute sa facem trecerea de la carbune la energii regenerabile”.
In realitate, gazele sunt o alta sursa de energie care accelereaza schimbarile climatice, prin emisiile extrem de ridicate de metan, avand efecte catastrofale asupra oamenilor si a naturii in general, asa cum reiese din studiul realizat de Energy Watch Group. Acest aspect intra in contradictie totala cu obiectivele Fondului pentru Tranzitie Justa, care urmaresc o tranzitie energetica catre o economie cu zero emisii de carbon, pentru a evita un colaps ecologic. Gazele nu pot fi privite ca un combustibil de tranzitie atat timp cat impiedica indeplinirea obiectivelor asumate prin semnarea Acordului de Clima de la Paris. Daca vrem sa ascultam comunitatea oamenilor de stiinta si sa limitam cresterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, suntem nevoiti sa renuntam la gaze.
Referitor la locurile de munca „multe si decente” create de industria gazelor, sunt cifre care ne demonstreaza contrariul. Fiecare milion de euro investit in energii regenerabile creeaza de trei ori mai multe locuri de munca decat industria combustibililor fosili.
Am formulat 8 argumente care demonstreaza de ce gazul nu este vazut ca o solutie pentru atingerea obiectivelor asumate de Romania prin semnarea Acordului de Clima de la Paris.
