Planul de restructurare si decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), in valoare totala de peste 1,3 miliarde euro, duce la cresterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% in 2030 si contravine principiilor de acordare a fondurilor europene, potrivit asociatiei Greenpeace. Organizatia a realizat un raport in acest sens si a anuntat public ca va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete si a sesizat autoritatile responsabile din Romania.Planul de restructurare si decarbonare creionat de CEO este urmarea nereturnarii previzibile a ajutorului de salvare in valoare de 252 milioane de euro, primit de companie de la guvernul roman la inceputul anului trecut, prin OUG 12/2020. Scopul planului de restructurare a CEO este de a demonstra restabilirea viabilitatii companiei pe termen lung. Implementarea lui - fiind vorba de un ajutor de stat - trebuie sa fie aprobata de Comisia Europeana. Guvernul a adoptat in noiembrie 2020 un memorandum prin care se angajeaza sa sustina, prin bugetul de stat, schema de ajutor de stat pentru restructurarea companiei, in valoare de 1,326 miliarde de euro. CEO asteapta validarea planului de catre Comisia Europeana, potrivit organizatiei Greenpeace.
Surpriza vine chiar din plan: CEO nu se decarboneaza!
Conform raportului Greenpeace, CEO isi propune sa foloseasca carbunele chiar si in 2030, fara a-si stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din productia de energie. O parte din capacitatile actuale mai putin folosite vor fi inlocuite in principal cu centrale noi pe gaze, ce contribuie la bilantul de emisii nocive, si cateva parcuri de fotovoltaice, care vor avea o importanta neglijabila (sub 6%) in mixul de energie pe care CEO intentioneaza sa o vanda in urmatorul deceniu.
Potrivit analizei planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor creste in 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar directiei de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale ale companiei vor creste intre 2020 si 2030 de la 7 Mt CO2/an in 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an in 2030, cu un maxim de 10,7 Mt CO2/an in 2024.
"Asistam la un paradox: CEO solicita miliarde de euro pentru un plan de decarbonare care va creste productia de emisii de gaze cu efecte de sera. An de an, centralele pe carbune inregistreaza pierderi, fiind o povara pentru bugetul de stat. Fiecare cetatean al Romaniei trebuie sa stie ca plateste - fara sa fie intrebat - pentru a continua sa fie poluat de catre aceasta industrie, desi potentialul Romaniei pentru energie regenerabila este urias. Problemele de sanatate si mediu generate generate de acest ucigas tacut sunt cu mult mai mari decat beneficiile", spune Vlad Catuna, coordonator de campanii la Greenpeace Romania.
Organizatia mai arata ca planul contine si alte puncte critice, care il fac incompatibil cu cerintele Uniunii Europene. Spre exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera prin agregarea productiei de energie din surse regenerabile si gaz cu cea pe baza de lignit nu este compatibila cu Directiva EU ETS si cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO spera sa il acceseze. Singura sansa pentru a primi finantare este retragerea din functiune a tuturor capacitatilor pe baza de lignit, ceruta de Greenpeace de mai multi ani.
De asemenea, planul actual al CEO sustine ipoteza nevoii unor ajutoare constante din partea guvernului roman pentru achizitionarea certificatelor de carbon si dupa perioada de restructurare (2025). Practic, in conditiile unei cresteri previzibile a taxarii europene a emisiilor de carbon, Romania va plati din buzunarele cetatenilor estimativ 3,68 miliarde de euro pentru a mentine in viata CEO in perioada 2021-2030, un muribund al industriei energetice din Romania.
De ce s-a ajuns la aceasta situatie si cum putem iesi din ea?
Planul CEO este un produs al ezitarilor Romaniei de a puncta clar un calendar si o strategie pentru eliminarea carbunelui din mixul energetic si inlocuirea acestuia cu noi capacitati de energie regenerabila. De fapt, Romania e una dintre putinele tari care inca mai foloseste carbunele, mai spun reprezentantii Greenpeace.
Acestia mai arata ca Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC), elaborat de Romania, este lipsit de ambitie si a fost criticat in recomandarile Comisiei Europene. Intentia Romaniei de a folosi carbunele dincolo de orizontul anului 2030 contravine obiectivelor europene de decarbonare stabilite prin Pactul Verde European, nu prezinta avantaje economice in contextul cresterii accelerate a pretului emisiilor de carbon si are un impact negativ dovedit asupra calitatii aerului (cu efecte si costuri mari asupra sanatatii publice).
Exista fonduri europene substantiale pentru tranzitia catre productia de energie din surse regenerabile. Romania, prin planul propus de CEO si prin lipsa unor politici publice ambitioase de decarbonare, poate rata insa aceasta sansa unica pentru realizarea unei tranzitii energetice echitabile pentru comunitatile dependente de carbune si afectate de poluare, in special zonele miniere din Gorj si Hunedoara. Resursele alocate din Fondul pentru o Tranzitie Justa, in vederea diversificarii economice si pentru recalificarea si incluziunea activa a lucratorilor, vor putea fi accesate atata timp cat judete precum Gorj isi propun sa reduca semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera.
"Solicitam Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Guvernului Romaniei, Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene si Consiliului Concurentei sa analizeze cu luciditate aceste informatii, sa opreasca sprijinirea productiei de energie pe baza de carbune si sa comunice o data clara si un plan realist pentru eliminarea carbunelui din mixul energetic national. Nu mai avem timp de pierdut. Vrem ca Romania sa devina un lider in combaterea schimbarilor climatice, intr-o Europa mai ecologica, cu emisii scazute de carbon si aer curat pentru locuitorii ei", a declarat Vlad Catuna.
Pentru a consulta Analiza planului de decarbonare a CEO, realizata de Greenpeace, click aici!
Ce spun reprezentantii CEO referitor la acest subiect
In legatura cu acest subiect, reprezentantii CEO precizeaza ca raportul Greenpeace a luat ca referinta anul 2020, afectat de criza Covid, in care productia de energie electrica a fost la un minim istoric. Astfel, emisiile de CO2 in 2020 au fost cu 50-60% sub nivelul anilor anteriori, respectiv de circa 7 milioane de tone, comparativ cu o medie de 12 milioane de tone in perioada 2018-2019.
"Precizam ca Planul de restructurare si decarbonare trimis Comisiei Europene pentru aprobare este singura solutie pentru mentinerea in activitate a companiei si alinierea la efortul european de reducere a emisiilor de carbon. Planul de decarbonare propus, care urmeaza sa fie implementat in perioada 2021-2025, presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea de energie regenerabila si pe gaze in portofoliul companiei, respectiv: constructia a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totala de 725 MW, reabilitarea si modernizarea microhidrocentralei cu putere instalata de 10 MW de la SE Turceni, constructia unei centrale electrice de circa 475 MW pe gaz natural la SE Turceni si a uneia de 850 MW la SE Isalnita. Capacitatea totala instalata de productie de energie electrica va ajunge de la 3.570 MW in 2020, la 3.094 MW in 2026, ponderea de capacitate din lignit ajungand la 50% din capacitatea totala", precizeaza o informare a CEO.
Reprezentantii complexului energetica mai arata ca emisia specifica la nivel de companie se va diminua de la 0,82 t CO2/MWh in 2020, la 0,51 t CO2/MWh incepand cu anul 2026, reprezentand o reducere de aproximativ 38%. Acest lucru il explica prin faptul ca, prin implementarea planului de decarbonare, CE Oltenia va avea capacitati noi de productie, mai putin poluante, cu o emisie specifica (t CO2/MWh produs) mai mica.
Conform prognozelor din planul de afaceri al CE Oltenia si in functie de conditiile de piata din urmatorii ani, in anul 2030 emisiile de CO2 provenind din capacitatile pe baza de lignit se vor reduce la circa 5,8 milioane de tone de CO2.
"In ceea ce priveste noile capacitati pe gaz natural care vor inlocui capacitati echivalente pe lignit, studiile de fezabilitate deja realizate arata ca acestea vor contribui la o reducere de circa 3 milioane de tone CO2/an, daca s-ar produce acelasi volum de energie electrica, fiind in linie cu principiile privind accesarea fondurilor europene specifice. In plus, capacitatile pe gaz natural au o emisie specifica de 3 ori mai mica decat cele pe baza de lignit. CE Oltenia va investi in centrale care vor avea optiunea de a utiliza si hidrogen in combinatie cu gazul natural, fapt ce va conduce la o reducere suplimentara a emisiilor cu pana la 25%", mai arata reprezentantii CEO.
Ei mai spun ca planul de decarbonare este solutia asumata de CE Oltenia si de Guvernul Romaniei pentru diversificarea resurselor energetice si transformarea companiei intr-una viabila, care sa asigure in continuare necesarul de energie electrica al tarii. Pentru a consulta Planul de restructurare al CEO 2021-2025 cu perspectiva 2030, click aici!
