Starea padurilor, taierile ilegale, starea industriei lemnului, initierea unor politici publice cu prioritati de finantare prin Planul National Strategic 2021-2027 au fost subiectele principale dezbatute la cea dea treia editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, desfasurat la Bucuresti pe data de 5 decembrie 2019.Raportul Fordaq pus la dispozitia participantilor la acest eveniment arata ca seceta si temperaturile crescute au afectat in ultimii 3 ani suprafete mari de paduri in Europa, cu rezultat in cresterea numarului de incendii in tarile sudice - Portugalia, Spania, Grecia. In tarile din Europa Centrala - Cehia, Slovacia, Austria, Germania - arboretele de rasinoase au fost destabilizate de seceta pe suprafete mari si ulterior au devenit vulnerabile la atacurile gandacilor de scoarta, factori cumulati care au condus la uscari in masa. In Cehia 70% din padurile de rasinoase sunt afectate de uscare, iar in Germania 125 000 ha sunt afectate de uscare in masa, numai in 2018. Cumulat cu doboraturile de vant in urma furtunilor din Italia, volumul de masa lemnoasa in urma acestor fenomene este de aproximativ 100 000 000 mc in Europa, doar in 2019.
”Padurile Romaniei au fost relativ putin afectate pana in prezent de factori biotici sau abiotici daunatori, dar este nevoie de o silvicultura activa pentru a preveni astfel de evolutii, este nevoie de executarea lucrarilor de ingrijire a padurilor, este nevoie de un management activ al succesiunilor de specii din paduri, este nevoie de finantare pentru a valorifica si a adauga valoare resursei de lemn. Foarte multi antreprenori vor sa iasa din business, sa renunte la activitatile pe care le au in industria lemnului si in industria mobilei. Este un lucru care ar trebui sa dea din ce in ce mai mult de gandit. Pe baza informatiilor date de Institutul National de Statistica, pe indicii productiei industriale, inregistram o scadere de 8% anul acesta in industria mobilei si de 5% in industria de prelucrare primara a lemnului. Avem un trend de crestere a importurilor de mobila, o crestere a importurilor de cherestea, o crestere foarte mare a importurilor de lemn rotund. Dincolo de discutiile oarecum artificiale din spatiul public, in sector s-a instalat o stare, pe care nu as evita sa o numesc de criza, care este in plina evolutie", a mentionat Catalin Tobescu, reprezentantul Comunitatii Forestierilor din Romania.
Legat de starea padurilor s-a aratat in dezbaterile initiate in cadrul Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, ca se poate spune, cu toata responsabilitatea, ca starea padurilor din Romania este buna conform datelor de ansamblu ale Inventarului Forestier National, iar cifra de “lemn disparut” data de acelasi IFN trebuie inteleasa si explicitata. Diferenta fata de volumul comercial raportat de administratiile silvice este asimilata automat, in mod gresit, taierilor ilegale. Inventarul Forestier National ne spune ca suprafata padurilor din Romania nu a scazut, in niciun caz! Vorbim despre circa 7 milioane de hectare si conform IFN exploatam, recoltam mai putina masa lemnoasa decat cresterea padurii. Avem 58 de milioane de metri cubi crestere a padurii si recoltam 38 de milioane de metri cubi.
Daca luam ca exemplu Germania, „volumul disparut” insumeaza 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort, taiat si nerecoltat variaza de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenta dintre „volumul disparut” din paduri in Germania raportat la inventarul forestier si volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc.
In Romania, volumul de „lemn disparut” in Inventarul Forestier National este de 38,6 milioane mc, volum care raportat la suprafata de 7 milioane de hectare de paduri evaluate, da un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar in Germania, ceea ce arata gradul redus de intensivitate al recoltarii de masa lemnoasa in Romania. Daca luam in calcul si toleranta cifrei de 38,6 milioane mc data de IFN (4,75%), marja „taierilor ilegale” calculate se reduce si mai mult. In plus, in toate tarile datele IFN au evidentiat o zona de autoconsum al proprietarilor de paduri de lemn de foc, autoconsum pe care il estimam si in Romania ca fiind ridicat, in conditiile in care vorbim de 800 000 de mici proprietari de paduri si 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemn.
„Sa privim Inventarul Forestier National in ansamblu, nu sa scoatem o singura cifra si sa lasam loc unor interpretari. Datele oficiale demonstreaza ca raportul de crestere a padurii si ceea ce recoltam, in jur de 65%, evident ca este sustenabil. As mai aduce in discutie si faptul ca suprafetele neregenerate din fondul forestier se situeaza la nivelul a 60.000 de hectare, tot conform datelor Inventarului National Forestier. Si acolo unde au existat taieri ilegale si taieri rase in Romania nu s-a schimbat destinatia terenurilor forestiere. Deci, suprafata padurilor nu a scazut, suprafetele care au fost taiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astazi, de exemplu, prin Borsa vede paduri tinere. Discutia legata de domeniul padurilor trebuie sa ia in calcul doua aspect importante: cum gestionam padurile durabil si sustenabil, in contextul provocarilor date de schimbarile climatice si cum valorificam cat mai bine resursa de lemn - o resursa regenerabila - pentru a crea plus valoare si dezvoltare mai ales in zona rurala” - a mai completat Catalin Tobescu, reprezentantul Comunitatii Forestierilor din Romania.
Forumul Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi 2019 este organizat anual de Fordaq Romania, cu sprijinul Consiliului Padurilor si Dezvoltarii Rurale, eveniment sustinut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din Romania - PIAROM, Coalitia pentru Libertatea Comunicarii si Comertului si Bursa Romana de Afaceri. Evenimentul a reusit sa reuneasca la aceeasi masa de discutii proprietarii si administratorii de paduri din toata tara, producatorii de mobila, organizatiile de mediu, asociatiile forestierilor si reprezentantii institutiilor statului.
