In opinia multor specialisti ce activeaza in domeniul auditului energetic pentru cladiri, desi elaborarea documentelor specifice (in urma verificarii performantelor de termoizolare ale imobilelor) reprezinta o actiune obligatorie, fiind reglementata printr-o multitudine de acte normative, actiunea respectiva este de obicei eludata in practica atat de beneficiari, cat si de autoritati. In cele ce urmeaza, pentru a contura situatia actuala si perspectivele bransei, este prezentata parerea unuia dintre cei mai reputati experti din acest sector de activitate.
Corneliu Zota, auditor energetic gradul I in constructii si instalatii: "In calitate de specialist in domeniu, consider ca obiectivul major al izolarii termice este constituit de reducerea semnificativa a consumului de combustibili primari, deci si a importurilor de energie, prin reabilitarea termica a cladirilor. Prin aceasta masura, guvernantii vor avea posibilitatea diminuarii cotei importului de energie (tot mai scumpa), avand ca exemplu modelul aplicat in Danemarca, unde, prin reabilitarea termica a fondului construit, importul de combustibili primari s-a restrans cu aproape 51% fata de pragul initial. Evident ca, in conditiile economice actuale, crearea de locuri de munca generata de executia lucrarilor specifice (des-invocata de factorii politici atunci cand se discuta problematica reabilitarii termice) este o consecinta reala, binevenita, dar trecatoare, singurele avantaje ce asigura in mod clar un viitor durabil fiind cel mentionat anterior, precum si reducerea poluarii, odata cu asigurarea unor conditii corespunzatoare de igiena si sanatate. In ceea ce priveste problemele pe care le intampina expertii din bransa, trebuie mentionat, ca o observatie generala, ca exista prea multe norme legale si disparate privind elaborarea auditului energetic (precum NP-048-00, MC 1-4, C 107/0-7), care ar trebui unificate intr-un singur standard ale carui prevederi sa contina aceeasi simbolizare si aceleasi unitati de masura. Dupa cum se cunoaste, normativele actuale mai cuprind anumite erori, ce ar trebui corectate de echipele de specialisti aflate in subordinea ministerului de resort (MDRT). Va trebui sa se revizuiasca datele climatice caracteristice tuturor zonelor, inclusiv pentru orasele importante, cum ar fi municipiul Brasov, care este in mod inexplicabil omis. In alta ordine de idei, numeroase autoritati locale nu-i obliga pe dezvoltatori – indiferent de categoria acestora, daca sunt persoane fizice sau investitori institutionali – sa prezinte, dupa finalizarea constructiei, certificatul de performanta energetica (sau CPE), cu toate ca intocmirea acestuia este obligatorie, potrivit Ordinului MDRT nr. 839/2009. Mai mult, chiar atitudinea ministerului de resort constituie un exemplu negativ, deoarece, in cazul executiei lucrarilor de modernizare si/sau reabilitare termica a unitatilor de invatamant din intreaga tara, nu se solicita sau nu se prezinta CPE la receptia de la terminarea lucrarilor. Oficialii din primarii eludeaza procedura de audit energetic pentru cladirile finantate din bugetele publice sau, mai grav, aproba reabilitari ale imobilelor de interes public unicat cu termosistem la exterior, acoperind fatade cu detalii arhitecturale sau cu placari ceramice deosebite. La randul sau, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), care are atributii clare de control al documentatiei si calitatii executiei lucrarilor, evita sa impuna in mod strict respectarea legislatiei in vigoare privind izolarea termica, motivand ca personalul sau nu are aceasta obligatie, astfel ca, in prezent, certificatul de performanta energetica depinde de comportamentul functionarilor din administratiile locale, care nu raspund pentru deciziile luate intr-un sens sau altul. In opinia mea, impulsionarea sectorului de audit energetic poate avea loc chiar si in conditiile economice actuale, marcate de recesiune, doar daca se adopta o serie de masuri specifice. De pilda, un proiect de interes public, care beneficiaza de fonduri publice (bugetare sau europene), ar trebui sa devina eligibil doar daca solutia tehnica propusa asigura un nivel minim al performantei energetice a cladirii, prin incadrarea acesteia in clasa energetica B. Totodata, ar fi recomandabil ca specialistii mandatati sa armonizeze legislatia nationala cu normele europene sau expertii institutelor de cercetare sa restranga limitele actuale ale claselor energetice A si B (consumul de energie specific permis) la mai putin de 100 kWh/mp/an in primul caz si sub 150 kWh/mp/an in cel de-al doilea, deoarece pragurile actuale sunt mult prea permisive si cred ca nu se afla in concordanta cu normele europene. Practic, daca se respecta valorile din prezent pentru clasa B, nu se ajunge la nicio performanta semnificativa si este posibil ca, in viitorul apropiat, sa se constate ca lucrarile deja efectuate in vederea izolarii nu au adus valoare suplimentara imobilului respectiv, iar pentru obtinerea noii performante dorite se va impune aplicarea unui alt proiect, mult mai costisitor, de reabilitare. La imobilele rezidentiale multietajate incadrate in diversele programe guvernamentale de sporire a performantei energetice este de dorit ca ordonatorul de credite (autoritatea publica locala) sa achite contravaloarea lucrarilor la apartamente doar in cazul in care, prin certificatul energetic elaborat dupa finalizarea reabilitarii termice, se demonstreaza ca fiecare unitate locativa este incadrata in clasa energetica minim acceptata (B), iar aceasta atestare energetica sa se faca in mod obligatoriu si prin utilizarea camerelor in infrarosu de termoviziune. De asemenea, este bine sa se consemneze obligatoriu in modelul tipizat de proces-verbal emis la terminarea si receptia lucrarilor ca au fost realizate procedurile de izolare a subsolului tehnic, a soclului si a terasei/podului. In practica, din experienta proprie, am observat ca aceste categorii de lucrari, in cele mai multe cazuri, se efectueaza incomplet sau chiar nu sunt executate, comisiile de receptie trecand cu vederea nerealizarea lor. In fine, elaborarea CPE la finalizarea proiectului finantat din fonduri publice si/sau in cazul blocurilor de locuinte integrate in programele derulate de autoritatile statului cu bani publici ar trebui sa se efectueze obligatoriu si prin utilizarea unei camere de termoviziune in infrarosu, conform Metodologiei MP-037-04, numai in acest fel fiind posibila determinarea eficientei reale obtinute prin masurile de reabilitare termica. Potrivit normelor actuale, parametrii respectivi/clasele energetice sunt stabilite ca fiind realizate doar prin calcule, potrivit normelor NP 48/2000, C 107 sau MC 001-004, fara sa se tina cont de faptul ca determinarile astfel stabilite sunt doar o prezumtie a realizarii intocmai a masurilor de reabilitare, in conditiile in care s-ar fi respectat toate detaliile constructive ale proiectului, ceea ce de multe ori nu se intampla sau nu se pot practic verifica, acestea fiind lucrari ascunse".