Ultimii doi ani de activitate ai societatii Constructii Erbasu SA au fost aproximativ asemanatori, in sensul in care planificarea facuta la inceput de an a lucrarilor ce urmau a fi derulate nu s-a concretizat mereu, lucru ce nu se intampla in anii trecuti, observa Cristian Erbasu, managerul companiei. De cele mai multe ori, acest lucru s-a intamplat din cauza unor situatii administrative, cum ar fi intarzierea, neasumarea sau lipsa de decizie a beneficiarilor lucrarilor, mai ales prin prisma faptului ca o mare parte dintre proiectele pe care le gestioneaza sunt finantate din surse de la bugetele locale sau de stat. Interviu cu Romeo-Cristian Erbasu, directorul general al Constructii Erbasu SA, cu o experienta de 23 de ani in domeniul constructiilor.
- Care a fost evolutia pietei de profil in 2017?
- Stim ca, in ultimii doi ani, piata de constructii - in special sectorul de infrastructura, care s-a contractat cu peste 30% - a scazut foarte mult, cu toate ca, in cifrele oficiale, decalajul dintre 2017 si 2016 este de numai -7%, iar intre 2016 si 2015, de -10%. Ceea ce a echilibrat cifrele oficiale este cresterea din zona investitiilor private, sectorul imobiliar inregistrand un avans cu 8% fata de 2016. Din nefericire, lipsa din anii precedenti a investitiilor publice face si ca anul 2018 sa fie similar, deoarece majoritatea proiectelor ce vor fi adjudecate in acest an au prevazuta inclusiv componenta de proiectare, care va genera o intarziere cu inca 12 luni a contractelor ce vor fi atribuite in 2018, in timp ce executia propriu-zisa va fi demarata cel mai devreme in 2019. Este adevarat ca sunt scoase la licitatie foarte mari proiecte de infrastructura, a caror valoare insumata ajunge la cateva miliarde de euro, insa acestea nu-si vor face efectul imediat pe piata.
- Cum ati reusit sa contrabalansati efectele scaderii sectorului in care sunteti specializati?
- Scaderea pe care sectorul in care ne desfasuram o parte importanta din afacere (infrastructura) ne-a determinat sa ne indreptam spre constructiile civile in ultimii doi ani, realizand multe lucrari de reabilitare termica in Capitala. Multi dintre angajatii companiilor care s-au implicat in proiecte de infrastructura au avut doua variante, respectiv sa se recalifice in zona de constructii civile sau sa plece din tara, ceea ce ne dezavantajeaza colosal, pentru ca va fi foarte greu pentru statul roman sa gaseasca instrumente care pot convinge aceasta forta de munca sa revina in tara cand va fi nevoie de ea, neavand flexibilitatea pe care investitorii privati o au atunci cand vine vorba de pret. Cu toate acestea, consider ca societatile de constructii vor avea capacitatea de a se reorienta, iar daca ne uitam la exemple ale unor companii vestice, observam ca exista cel putin trei solutii pentru problema fortei de munca in constructii, respectiv stoparea migratiei, cresterea substantiala a veniturilor si importul fortei de munca din zona Asiei.
- Descrieti masurile legislative care ar putea face o schimbare?
- In general, ar fi binevenita o mai buna colaborare si comunicare intre autoritatea legiuitoare - oricare ar fi ea - si societatea civila. Din nefericire, am observat ca momentele in care s-a colaborat bine au fost cele critice, in care era deja tarziu pentru recuperarea pagubelor, timpului sau eforturilor depuse in proiectele respective. Ceea ce observam la nivelul clasei politice se intampla, de altfel, pe toate palierele institutionale sau civile din Romania.