Criza medicala coronavirus ne da tuturor o lectie amara. Constatam cu tristete ca momentele in care ar fi trebuit luate masuri deosebit de drastice de distantare sociala si testare in masa au fost considerate atunci premature, numai pentru a afla azi ca e prea tarziu, cu consecinte ingrozitoare in unele tari. Este foarte posibil ca lucrurile sa se desfasoare la fel si in zona economica si unele paralele sunt ingrijoratoare.Criza economica are doua componente: criza de lichiditate, imediata, si recesiunea, declinul efectiv al activitatii economice, de asteptat sa se instaureze in cel mult 3 luni, si care probabil va dura cel putin pana in primavara 2021. Chiar daca este posibil sa depasim in bune conditii criza de lichiditate (desi asta presupune o corelare excelenta intre stat, sistemul bancar si companii), este fara indoiala ca recesiunea va veni, pentru ca pur si simplu am produs si consumat mai putin (mult mai putin) in perioada crizei medicale, iar in plus ne va lovi si impactul crizei la nivel european si global.
Intreaga discutie in ceea ce priveste criza medicala este cum sa “reduci curba” pandemiei (flatten the curve) pentru a nu coplesi sistemul. Sa ne aducem aminte, am mai fost coplesiti in trecut, in mediul economic, cand intre 2009 si 2011 dura si un an sa ajungi in instanta dupa ce se depunea cererea de deschidere a procedurii insolventei.
In criza medicala, se vorbeste despre populatii sensibile si reducerea riscului prin distantare sociala si testare. La fel, in criza economica ce se instaureaza putem vorbi despre companii “fragile”, care pot ajunge usor in faliment. Intr-o tara cu nivel record al creditului furnizor, cu cea mai redusa rata a intermedierii financiare si cu un nivel de capitalizare redus, companiile romanesti au un sistem imunitar slabit.
Realitatea este ca numai luarea in serios a restructurarii preventive poate “reduce curba” falimentelor ce risca sa copleseasca din nou economia Romaniei. Numai anticiparea efectelor si luarea de masuri agresive de “testare” si protectie ne poate feri de un nou val urias de falimente.
Ce inseamna asta?
Inseamna luarea in serios, din timp, preventiv si nu tardiv, a restructurarii companiilor cu risc de a intra in dificultate, cu precadere a finantarii acestor companii, in paralel cu alte masuri de suport, cu precadere fiscale dar si prin cresterea consumului guvernamental si a investitiilor.
Trebuie sa recunoastem ca pana acum restructurarea companiilor si a datoriilor acestora nu a fost luata in serios, nu a functionat, legislatia in materie permitand in mod real acest lucru in stadiile foarte avansate de criza, cand pacientul era deja “in coma”.
Reorganizarea judiciara in insolventa a functionat pentru 2-4% din cazuri, iar concordatul preventiv reglementat acum in legislatie nu a functionat in practica.
Chiar in acest an, intreaga Uniune Europeana are ca tinta implementarea Directivei de Restructurare Preventiva, cu termen limita in iulie 2021. Fara a intra in detalii cu aceasta ocazie (desi detaliile sunt foarte interesante), este bine de stiut ca Directiva admite in mod deschis ca nu am fost destul de flexibili in intreg spatiul european in fata crizei trecute si am avut de pierdut si ca trebuie sa implementam sisteme de avertizare timpurie si modele functionale de restructurare preventiva.
La toamna vom culege ce planuim si implementam in aceasta primavara. Cu siguranta nu este prematur, sa speram ca nu va fi tardiv.
Sunt importante, acum, raspunsurile la cateva intrebari extrem de importante:
- este pregatit statul sa priveasca fiecare companie ca o investitie pe termen lung a societatii, pentru care, in anumite conditii, este rentabil sa faca niste concesii, pentru a obtine mai mult pe termen lung? Statele Unite ale Americii, cel mai capitalist stat din lume, ne arata in aceste zile ca niciun efort nu este prea mare pentru a sustine economia.
- putem implementa un model pragmatic in afara instantelor de judecata (oricum supraaglomerate si neadaptate la ideea de restructurare), astfel incat daca finantatorii, statul si compania sunt de acord, trebuie sa poata fi implementate masuri rapid si eficient, prin contracte si nu prin proceduri de luni si ani de zile desfasurate in instante?
- suntem gata sa investim in a forma specialisti capabili la mai multe niveluri (in stat, la banci, in companii) sa coopereze pentru a salva valoare si nu pentru a o distruge?
Daca raspunsul este “da” la toate cele de mai sus, putem avea o sansa de a “reduce curba” falimentelor ce vor urma.
Profesionistii TMA Romania pot sprijinii in mod pragmatic antreprenorii, bancile si autoritatile, cu:
- Evaluarea scenariilor de criza si elaborarea planurilor de urgenta pentru a face fata impactului rezultat din criza economica si de lichiditate; punerea in aplicare a unei strategii de comunicare pentru a face fata bancilor, altor creditori, clientilor;
- Elaborarea unui plan pentru revenire la operatiuni normale pentru afacerea dvs.; evaluarea lantului de aprovizionare si cerintele clientilor; sprijinirea planificarii financiare si a implicatiilor fluxului de numerar;
- Gestionarea si conservarea numerarului; examinand amploarea si calendarul atat al fluxurilor de venituri, cat si al iesirilor critice de numerar; elaborarea de planuri pentru dimensionarea corecta a organizatiei ca raspuns la scaderea veniturilor si reducerea incasarilor;
- Pregatirea companiilor pentru discutiile de restructurare a expunerilor care urmeaza sa le aiba cu bancile astfel incat sa se poata lua decizii rapide si corecte;
- Asistenta acordata „pro bono” autoritatilor statului in definirea masurilor de restructurare cu impact economic.
Sprijiniti-va echipa de management (atat in sectorul privat cat si in cel public) cu consultanta de afaceri obiectiva si experimentata pe durata acestei intreruperi.
***Articol realizat de Turnaround Management Association Romania
