Patru din zece romani (44%) considera ca este bine sa se implementeze un Cod fiscal pe o perioada de 3-5 ani, care sa ramana neschimbat pentru a ajuta companiile sa faca planificari bugetare multianuale, arata Studiul sociologic - Perceptii despre fiscalitatea din Romania, finantat de "Pactul pentru Fiscalitate".Pe de alta parte, 37% dintre respondenti cred ca un Cod Fiscal trebuie sa fie modificat in functie de schimbarile de pe piete, de crizele economice tot mai dese si de nevoile statului.
"Preferintele pentru un cod fiscal stabil sunt mai numeroase in randul celor domiciliati in Bucuresti-Ilfov si regiunea Centru (peste 49%), in orasele foarte mici (sub 30.000 locuitori) si mari (cu 100.000 - 200.000 locuitori) - peste 50%, in randul celor de 50-60 ani (54%), al absolventilor de facultate si al celor care isi declara orientari economice, sociale sau politice de dreapta (61%) si de centru (55%).", arata datele studiului, prezentat de Bruno Stefan, de la Biroul Cercetari Sociale.
Totodata, preferintele pentru un cod fiscal modificat in functie de nevoi sunt mai accentuate la oamenii care domiciliaza in regiunile Nord-Est si Sud-Muntenia (peste 43%), la tinerii sub 30 ani (43%) si de 40-50 ani (40%), la cei cu studii medii (39%) si la cei cu orientari de stanga (41%).
"Cei care sustin un cod fiscal stabil prefera cel mai mult cota unica de impozitare, pe cand cei care sustin modificarea codului fiscal prefera impozitul progresiv sau sunt indiferenti. Dorinta unui cod fiscal stabil este intalnita asadar la alegatorii de dreapta, care isi asuma valori liberale, pe cand dorinta modificarii codului fiscal este exprimata de alegatorii de stanga, cu valori socialiste", mai arata datele studiului.
Cu o majoritate de peste 80%, bucurestenii sustin simplificarea legislatiei fiscale, insa aceasta sustinere scade la jumatate in randul oltenilor.
"Tema comasarii taxelor este atractiva pentru persoanele cu studii superioare (68%), cu orientari economice si politice de dreapta (73%), domiciliate in orase (peste 60%), care sustin cota unica de impozitare (67%). In Bucuresti, Buzau, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Maramures, Olt, Salaj, Sibiu si Vaslui comasarea taxelor este sustinuta in procente de peste 70%.", mai arata cercetarea.
Pe de alta parte, modificarea legislatiei in functie de proiectele propuse alegatorilor de catre liderii politici este sustinuta cel mai des de catre locuitorii oraselor foarte mici si ai celor din mediul rural, de catre cei cu studii medii (liceale si postliceale), cu valori asumate de stanga.
Chiar daca isi doresc un cod fiscal stabil, cei mai multi cred ca acesta trebuie stabilizat dupa efectuarea unor corectii care sa duca la scaderea taxelor. Pentru doua treimi dintre cetateni taxele sunt prea mari si daca ar avea putere de decizie le-ar scadea.
"Desi declara in proportii covarsitoare ca ar scadea taxele daca ar avea putere de decizie, oamenii sustin masurile Guvernului de introducere a unor noi taxe: 60% din cei care solicita reducerea taxelor sunt de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate care sa fie platita de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei si de cei cu pensii speciale; 45% dintre cei care ar reduce taxele daca ar ajunge la putere apreciaza ca fiind buna majorarea accizelor la tutun; 28% dintre cei care sustin categoric reducerea taxelor sunt de acord cu marirea TVA de la 9% la 19% pentru produsele care contin zahar (taxa pe dulce)", mai arata sondajul.
Conform sursei citate, nu este vorba de o contradictie a publicului ori de opinii lipsite de logica, de neintelegere a temelor puse in discutie sau de greseli de masurare - cei mai multi oameni considera necesara o reajustare a sistemului de impozitare, care sa taxeze suplimentar anumite venituri si proprietati si in acelasi timp sa reduca povara fiscala de pe umerii celor mai multi cetateni.
Cercetarea a aratat ca oamenii inteleg ca statul are cheltuieli din ce in ce mai mari si este nevoit sa-si suplimenteze veniturile la bugetul public.
Din alte 10 masuri fiscale propuse de diversi specialisti pentru redresarea economica a tarii, publicul si-a declarat sustinerea cu toata convingerea doar pentru 4 dintre ele.
Aproape 85% dintre respondenti considera ca reducerea accizelor la energie si combustibili cu 10% este o masura buna, anularea pensiilor speciale este sustinuta de 83,4% dintre respondenti, acordarea de facilitati fiscale temporare pentru companiile care investesc si creeaza locuri de munca este sustinuta de 81,6% dintre respondenti, iar anularea subventiilor pentru partidele politice reprezinta o masura buna pentru 72,5% dintre respondenti.
"Reducerea accizelor la energie si combustibil cu 10% starneste putin mai mult impotrivirea celor cu studii elementare si a celor din partea de est a tarii, dar e sustinuta de peste 95% din locuitorii din vestul si centrul Romaniei. Anularea pensiilor speciale e sustinuta tot de cei din vest, dar si din Oltenia si de cei cu orientari de stanga; si e contestata cel mai mult in est, in localitatile mici si de cei foarte tineri dar si foarte varstnici", mai arata cercetarea.
Totodata, acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor e o idee buna tot pentru cei din vest, cu studii superioare, dar criticata indeosebi in est, in mediul rural si de cei cu educatie elementara.
Pe de alta parte, anularea subventiilor pentru partidele politice e perceputa ca o idee buna cu precadere de catre cei din jumatatea de vest a tarii, de aproape toti angajatii si de trei sferturi din cei cu studii superioare si cu valori de dreapta; dar e contestata puternic mai ales in jumatatea de est a Romaniei, de cei trecuti de 60 ani, cu studii elementare, care se declara de stanga.
Solutiile fiscale propuse spre dezbatere in sondajul Biroului de Cercetari Sociale i-au ajutat pe cetateni sa-si cristalizeze opiniile fata de dilema cota unica versul impozitul progresiv. Pusi sa aleaga intre cele doua variante rezultatele au aratat o sustinere foarte stransa a fiecarei optiuni:
"Cota unica de impozitare este preferata in orasele foarte mari (40%) si foarte mici (41%), pe cand impozitul progresiv are cei mai multi sustinatori in orasele de 100.000 - 200.000 locuitori (41%). Cota unica este dorita de catre salariati, pe cand impozitul progresiv este dorit de cei care nu se afla pe piata muncii (studenti, pensionari, someri, casnice). Sustinerea cotei unice de impozitare creste proportional cu numarul anilor de scolarizare, ajungand la 41% la cei cu facultatea finalizata, dar relatia nu este inversa in cazul impozitului progresiv: acesta este sustinut relativ la fel de catre toti, indiferent de nivelul de scolarizare.", mai arata studiul.
Totodata, cota unica este o idee imbratisata puternic de cei care isi declara orientari de dreapta (48%) si centru (43%), pe cand impozitul progresiv este dorit de 43% din cei care se declara de stanga. Circa 57% din cei care nu stiu ce orientari economice si politice au sunt indiferenti fata de sistemul de impozitare.
"Exista un segment de populatie de 35% care sustine cota unica pe baza unor valori de dreapta, capitaliste, asezate in constiinta lor de-a lungul anilor si acestuia i se adauga alti 10-11% din cetateni care inclina usor spre ideea cotei unice, dar care trece in absenteism si indiferenta atunci cand subiectul este contestat sau cand sustinatorii lui ii contesta pe ceilalti. (...) Si exista un segment de populatie de 30% care sustine impozitul progresiv pe baza unor valori de stanga, socialiste, cu vechi radacini ideologice, iar lor li se adauga alti 13-14% care inclina spre impozitul progresiv, dar fara o convingere puternica, ci mai degraba datorita apartenentei unor medii sociale in care acesta este valorizat: comune si orase mici, oameni cu studii elementare si medii, sunt preponderent femei fara vreun atasament pentru o ideologie economica si politica.", arata cercetarea.
Conform sursei citate, atitudinile si valorile fata de fiscalitate au fost construite si pe baza perceptiei administratiei fiscale, iar interactiunea cu reprezentantii ANAF si informatiile aflate despre acestia au cristalizat opinii mai degraba critice.
"Imaginea angajatilor de la fisc este negativa: ii fac pe oameni sa astepte mult timp la ghiseu, le rezolva foarte incet problemele, nu le ofera consilierea necesara, sunt aroganti si putin amabili, iar profesionalismul lor lasa de dorit. Doar 11-13% din cetateni sunt foarte multumiti de serviciile pe care le primesc de la functionarii administratiilor fiscale, iar alti 19-24% sunt oarecum multumiti", mai arata studiul.
Perceptia negativa a administratiei statului e data si de proasta imagine pe care o au angajatii acesteia. Pentru cei mai multi oameni exista convingerea ca la stat sunt prea multi angajati, prea bine platiti, slab pregatiti profesional, ineficienti si lacomi. Imaginea pozitiva a fost constatata doar la 10-12% din cetateni, iar acestia sunt aceiasi care apreciaza buna functionare a aparatului statului.
Cercetarea arata ca statul cu birocratia lui este apreciat doar de 1 din 10 cetateni, acceptabil pentru alti 2, indiferent pentru inca 2 si urat de jumatate din populatie.
"Perceptia negativa la adresa administratiei statului este data de evaziunea si furturile care se produc in institutiile publice ori se tolereaza de catre acestea in institutiile private pe care trebuie sa le controleze. Angajatii statului vorbesc deseori de amploarea furturilor din firmele private, dar aceasta idee este sustinuta doar de 1 din 6-7 oameni. Acuzele reciproce au creat impresia ca in ambele medii - privat si public - se fura la fel, iar neincrederea generalizata slabeste coeziunea sociala si e responsabila de exodul masiv al oamenilor in alte tari in care oamenii au incredere mai mare in institutiile statului si in firmele private", precizeaza autorii studiului.
Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) in perioada 9-14 iunie 2022 pe un esantion de 1.104 subiecti, selectati din 242 localitati urbane si rurale din toate judete tarii. Esantionul a fost alcatuit astfel incat sa aiba reprezentativitate nationala, cu o eroare statistica de +/-3% la un interval de incredere de 95%. Cercetarea a fost finantata de Pactul pentru Fiscalitate.
