Pietele de actiuni au revenit pe crestere, indicii principali castigand intre 1,5%-2,5% in cursul zilei de miercuri. Nivelul volatilitatii pe aceste piete a scazut si el marginal, dar ramane inca unul ridicat din perspectiva istorica si probabil si din perspectiva gradului de toleranta la risc a multor investitori. Totusi, pare probabil ca o reluare a tendintei de domolire a volatilitatii sa fie insotita de o tendinta de crestere graduala a preturilor pe pietele de actiuni, iar asta se va intampla probabil pe masura ce ceata legata de evolutia viitoare a activitatii economice se va mai disipa.Pretul petrolului se stabilizeaza dupa ruptura tehnica din zilele trecute, dar dezechilibrul cerere/oferta va mentine presiunea pe pret in zilele urmatoare
Evolutia pretului titeiului pe pietele specializate a confirmat faptul ca, pe de o parte, scaderea de luni-marti in zona negativa a pretului WTI a fost de natura tehnica, fiindca preturile au revenit la niveluri mai “normale” miercuri. Pe de alta parte, tinand cont ca preturile raman chiar si dupa revenire semnificativ inferioare celor de saptamana trecuta, e clar ca piata titeiului ramane una fragila datorita dezechilibrului dintre cererea de titei afectata de incetinirea accentuata a activitatii economice globale si respectiv productia de titei care datorita unor rigiditati multiple nu s-a putut adapta rapid la noua situatie.
Ineficientele de pe piata europeana de instrumente cu venit fix se mentin, dar BCE continua seria de masuri de relaxare
Atat piata monetara cat si piata de obligatiuni din zona euro continua sa manifeste ineficiente reflectate de cresterea in ultimele zile a ecartului dintre (1) ratele dobanzilor interbancare pe termene mai lungi de 1 zi si respectiv rata dobanzii de politica monetara a BCE si (2) ecartul dintre randamentele titlurilor de stat pe termen scurt a diverselor tari din zona euro, ilustrativ fiind cel dintre titlurile Italiei si Germaniei (vezi Grafic 3). In incercarea de a adresa astfel de ineficiente si in continuarea masurilor de relaxare monetara din contextul pandemiei, Banca Centrala Europeana a decis ieri relaxarea conditiilor de rating pentru acceptarea de titluri ca si garantie pentru operatiunile sale monetare, fiind dispusa sa accepte si titlurile unor emitenti asa-numiti “ingeri cazuti”.
Acestia sunt emitenti care la data de 7 aprilie aveau inca un rating de investitii (adica minim BBB- conform metodologiei Standard&Poors sau Fitch), dar care sunt susceptibili de o retrogradare de rating din partea principalelor agentii de rating in perioada urmatoare ca urmare a dificultatilor economice si financiare care le vor afecta solvabilitatea si lichiditatea. Unii dintre beneficiarii principali ai unor astfel de masuri ar putea fi emitenti din tari precum Italia sau Spania, unde rating-ul de tara si implicit cel al companiilor din aceste tari se afla sub presiunea datoriei ridicate pe care guvernele trebuie sa o finanteze inclusiv pentru a face fata impactului economic al pandemiei.
Romania vrea sa iasa sa se finanteze pe piata internationala de Eurobonduri, dar la ce costuri?
Ministrul Finantelor Publice al Romaniei a declarant ieri ca guvernul are intentia de a explora posibilitatea iesirii pe pietele internationale cu noi emisiuni pentru a finanta scadentele ramase de platit anul acesta respectiv un deficit bugetar in mod clar superior celui planificat la inceputul anului. In conditiile in care titlurile romanesti in EUR sau USD se tranzactioneaza la un ecart (prima de risc) substantial fata de alte tari europene si manifesta in general o lichiditate precara, un astfel de anunt nu este de bun augur pentru piata secundara a acestor titluri. Pe de alta parte, o emisiune reusita ar da un semnal pozitiv de mentinere a interesului investitorilor fata de Romania, in ciuda deteriorarii situatiei fiscale. Pana la urma, se va pune probabil problema pretului unei eventuale emisiuni, care va pune o eticheta clara asupra credibilitatii masurilor guvernamentale de la inceputul crizei Coronavirus. In cazul nostru, ne mentinem preferinta pentru titluri cu scadente reduse, care ar fi mai putin afectate de emisiunile Guvernului, care vor fi probabil concentrate in segmentul de termen mediu si lung.
Bursa de la Bucuresti a subperformat in ultimele 4 saptamani, dar pentru asta sa invinuiti pretul petrolului
Luand ca punct de referinta perioada similara din luna anterioara (respectiv 25 martie), bursa de la Bucuresti a manifestat o performanta relative inferioara altor piete bursiere, recuperand procentual mai putin din scaderea primelor saptamani ale lunii martie. Totusi, aceasta subperformanta s-a conturat mai clar in perioadele de scadere accentuata a pretului petrolului, respectiv in ultima saptamana si jumatate, aceasta datorandu-se probabil prezentei semnificative a sectorului energetic pe bursa locala. Chiar daca pretul petrolului ramane sub presiune, evaluarea acestui sector si calitatea bilantului companiilor din acest sector lasa loc suficient pentru o eventuala relansare a pretului actiunilor energetice.
