In cadrul panelului „Prevenirea si combaterea coruptiei si criminalitatii organizate in perspectiva europeana”, derulat cu prilejul Forumului Republica Moldova-Romania in domeniul justitiei (eveniment aflat la editia a II-a, ce a avut loc la Bucuresti, in intervalul 23-24 noiembrie 2017), procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura Codruta Kövesi, a reiterat ca - si in continuare - exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice, generate cu precadere de faptele de abuz in serviciu.
„Identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA. Investigatiile noastre au vizat, in special, achizitiile din infrastructura, servicii IT, sanatate, retrocedari si servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpatii trimisi in judecata in 2016 au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciul identificat de DNA, reprezentand sechestre, numai pentru fapte de abuz in serviciu in 2016, este de 263 milioane de euro. Aceste date statistice ne arata o situatie ingrijoratoare a fenomenului de abuz in serviciu si ne arata ca nu avem un sistem de achizitii publice curat si transparent. Rezultatele noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri clare de prevenire, coruptia in institutiile publice s-a manifestat prin aceleasi actiuni repetitive. Intrucat tipologiile repetitive identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice, am efectuat un studiu potrivit caruia, in principiu, atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu este vorba de simple greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos. In multe dintre dosare, concomitent cu infractiunea de abuz in serviciu, au fost comise si infractiuni de: luare si dare de mita, falsuri, inselaciune, folosirea de informatii nedestinate publicitatii, evaziune fiscala, spalare de bani, conflict de interese sau folosirea influentei functiei de conducere intr-un partid in scopul obtinerii unor foloase”, a precizat procurorul-sef al DNA.
Uneori, se fac plati pentru lucrari neefectuate
Potrivit studiului invocat de Laura Codruta Kövesi, cei care au avut initiativa si au coordonat activitatea ilicita (din sistemul de achizitii publice - n.r.) au detinut functii de conducere pe diferite paliere - functii publice alese (presedinte de consiliu judetean, primar de oras/comuna, viceprimar) sau functii publice numite sau ocupate prin concurs (prefect, director in structuri subordonate consiliului judetean/primariei, director economic in primarie, director adjunct in structuri tehnice din cadrul consiliului judetean, director de agentie teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane, sef de serviciu).
„Mai mult, au fost identificate diverse mecanisme de fraudare a banului public in toate etapele caracteristice procesului de achizitie publica, respectiv in planificarea, in atribuirea contractului si executarea acestuia. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata. Analizand, insa, tipologiile infractionale se constata, printre altele, ca folosul obtinut in urma comiterii infractiunii de abuz in serviciu s-a indreptat, in majoritatea situatiilor, catre societatile comerciale favorizate. In multe cazuri, firmele favorizate erau gestionate de catre persoane cu care inculpatul se afla in relatii de rudenie sau faceau parte din aceeasi grupare politica. Astfel, beneficiul nu mai era necesar sa se intoarca la inculpat intr-o forma directa, ci era obtinut de persoane semnificative pentru acesta ori s-a materializat in capital politic. Pe langa prejudiciile directe aduse bugetului de stat si/sau autoritatilor locale - care au fost semnificative - exista si un altfel de prejudiciu, cu un efect mult mai grav. Este vorba despre blocarea dezvoltarii comunitatii, scaderea calitatii vietii, accesul la servicii de proasta calitate, afectarea profunda si cu efect de domino a componentelor infrastructurii locale si a institutiilor ce traiesc din bugetul local, reprezentative pentru o comunitate. Acest efect apare prin nerezolvarea pe termen lung a problemelor ce s-au transpus in obiective de finantare, prin proasta executie a unor lucrari contractate, prin orientarea bugetelor spre zone neprioritare, prin investitii inutile”, a adaugat Laura Codruta Kövesi.
In fine, dar nu in ultimul rand, procurorul-sef al DNA a salutat, din perspectiva investigarii faptelor de coruptie, cea mai importanta decizie din acest an a institutiilor europene - si anume adoptarea Regulamentului Parchetului European - institutie care va asigura o mai buna protectie a fondurilor europene. „Parchetul European va fi un organism independent si va investiga infractiunile care vizeaza bugetul Uniunii Europene. Iata, astfel, ca nevoia protejarii bugetelor institutiilor publice si garantarea dreptului cetatenilor la institutii responsabile care sa nu abuzeze de banii publici si sa nu profite de functiile detinute a devenit extrem de importanta si actuala, nu doar din perspectiva nationala, dar si europeana”, a subliniat Laura Codruta Kövesi. Pentru a accesa prezentarea procurorului-sef al DNA la forumul mentionat anterior, click aici!